„Dragă Oliver,
Crede-mă că știu. Știu ce înseamnă muzica pentru tine și pentru persoanele din jurul tău. Știu că vrei să le deschizi ochii anumitor persoane, asta era specialitatea ta. Erai pur și simplu calificat să trezești lumea din somnul etern în care se află.
Unii, din nefericire, nu vor să se trezească.
Părinții tăi vin zilnic la mine, având impresia că te ascund în propria casă. Îmi cad la picioare, plângând, cerându-mi să le zic unde ești. Asta vreau și eu să știu, Oli. Vreau să știu unde dracu' te-ai ascuns, ca să te măcelăresc după ca un nenorocit de porc. Vreau să te omor, dar și să te salvez.
Măcar, dacă vrei să mori, ia-ți un rămas bun potrivit.
Judith.”
