cap 16

141 13 0
                                    

Tresar când îmi dau seama că cineva bate la ușă. Sigur era Antony. Mă ridic și merg să îi deschid.  Dar rămân blocată când  văd că Max stă în fața ușii cu un buchet mare de trandafiri.

- Nu vreau decât să îmi cer scuze pentru mai devreme și să te invit la o cină amicală. Nu accept un refuz.

Nu puteam să cred , acum se găsise, când eu trebuia să plec?
Ce să îi spun :"Nu pot să vin pentru că am întâlnire cu Antony. Ști, nu mă suportă,dar trebuie să merg cu el. Unde ...? Poate la capătul Pământului și acolo îmi va face vânt să scape de mine."

- Max , am alte planuri pentru seara asta. O putem lăsa pe altă dată?

- O..sigur. Și îi iau florile din mână.

- Ești gata? Nu...nu...nu... și iar nu

De ce trebuia să apară tocmai acum. Fața lui Max s-a transformat în una plină de ură.
Nu a spus nimic, doar mi-a aruncat o privire pe care nu o mai văzusem niciodată la el și a plecat . Iar în câteva  secunde am putut auzi mașina lui care a plecat cu scârțâit de pe loc.

- Se pare că am întrerup ceva? Dar rânjetul lui lăsa să se vadă satisfacția că l-am refuzat pe Max în favoarea lui.

- Nu, haide unde vrei să mă duci? Pentru că am toată noaptea la dispoziție , vreau să vin acasă și să mă odihnesc. Am lăsat florile pe masă și l-am urmat.

Eram  în mașina lui și mergeam  spre centrul orașului. Nu am spus nimic tot drumul, am privit doar pe geam frumusețea orașul noaptea, se simțeau apropierea sărbătorilor, care și în acest an erau tot fără Ninna. N e oprim în dreptul unei clădiri mari pe care scria " The Night" .

Coboară și îmi deschide și mie portiera. Nu înțelegeam. M a pus să mă îmbrac în trening pentru a mă aduce la club, sau face parte din răzbunare? Mă și vedeam scanată de cei din interior și catalogată drept nebună.

- Vino! Îmi măresc ochii când văd că mă ia de mână, trăgându mă după el.

- Aș fi preferat un loc mai liniștit. Capul meu nu mai suportă multă gălăgie, până nici vocea nu mi-o mai recunoaște. Zâmbea, cred că se gândea la prima seară în care eu am vrut să îi stric petrecerea.

Intram și suntem absorbiți de muzica infernală din încăpere. Aici lumea se simțea bine ,uni serveau băuturi ce aveau culori dubioase  , alți se sărutau,pe când ceilalți dansau.

Mă trage prin mulțime până ajungem în capătul celălalt al încăperii și intrăm pe o ușă unde coboram o sacră și intrăm pe o altă ușă, într o altă cameră.

Putea să îmi fie rușine, pentru că sunt născută aici și nu știam că în oraș există un ring de box adevărat. Era atât de mare în realitate.

- Ce facem aici? Nu înțelegeam de ce mă aflam aici.

Pentru că dacă vrea o luptă dreaptă cu mine, mă putea dărâmă din priviri și nu trebuia  să mă aducă până aici . Sau poate vrea o luptă între mine și roșcată  ,să vadă care este mai bună.

- Ai mai fost aici?

- Nu , este prima dată.

- Să nu te lași excitată de pielea excesivă...

- Am înțeles aluzia. Puteam să jur că mă vede într un costum și cu un bici în mână.

Mă duce într un colt unde se vedea un sac de box ce semăna cu al lui. Sala mare îmi dădea fiori , băncile goale mă făcea să îmi îndrept privirea spre ele de parcă multimea invizibilă mă privea. N e oprim în fața sacului.

TattooUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum