Tattoo

cap 25

M-am urcat în pat cu gândul să dorm, dar parfumul lui era în toată camera . Până și cearceafurile miroseau ca el. M-am întors pe toate părțile până m-am hotărât să merg la bucătărie și să îmi fac un ceai, care să mă ajute să dorm.

Cobor scările și văd că Antony care era jos în living, trec pe lângă el fără să spun nimic și mă îndrep spre bucătărie. Nici el nu întreabă nimic, se uita la un film și probabil că nici nu mă văzuse.

Pun un ibric cu apă pe ochiul aragazului și încep să caut ceai. Îl găsesc repede erau o mulțime de sortimente, eu iau cutia de soc și pun trei pliculețe în cană.

Îl văd că intră mergând la frigider, de unde scoate o doză de suc .

- Să înțeleg că nu îți mai este somn? Sau a fost un motiv să scapi de mine. Și se rezeamă de ușa frigiderului , desfăcându și cutia de suc .

- Mă doare capul și am coborât să îmi fac un ceai, nu are legătură cu tine .

- Cum ți-se pare noua cameră?

- O să mă obișnuiesc!

- Dacă te plictisești singură poți să vi cu mine, urăsc să dorm singur.

- Să înțeleg că vremea când femeile stăteau la coadă, a apus?

- Cine a spus asta?

- Tocmai te plângeai.

- Poate că nu vreau să îmi deranjez vecina. Nu vreau să se simtă prost . Plus că unele sunt așa de zgomotoase...

- Nu mă interesează amănunte.

Zâmbetul lui jucăuș mă făcea să mă simt bine, chiar dacă subiectul nu era unul care să îmi facă plăcere. Se îndreaptă spre ușă când soneria ne anunță că cineva a venit.

Eu îmi fac ceaiul și merg în living așezându mă pe canapea. Se uită la o comedie, filmul m-a captat imediat.

- Să înțeleg că din cauza ei nu mai ai timp pentru mine?
Roșcata era foarte supărată. Mă simțeam atât de prost că eram în casa lui acum. Oricine ne-ar vede ar spune sigur același lucru, că mă culc cu el.

- Dacă nu cobori tonul, s-ar putea să regreți!

- De ce nu îmi răspunzi la telefon?

-Am avut treabă! Era vizibil că îl irita întrebările ei.

- Și ea ce caută aici?

- Ști că nu îmi place să fiu interogat. Spune ce vrei sau pleacă.

- Vreau să plece ea!

Vocea ei era atât de dulce , chiar senzuală. Era frumoasă pe lângă mine. Stilată și cu forme pe care știa să le pună în evidență, pe când eu , nu acordam atât de mult timp felului în care arăt.

- Ea nu pleacă nicăieri, tu pleci. Și vrea să se întoarcă, dar roșcata îi sare de gât și începe să îl sărute.

Chiar dacă nu trebuia să mă deranjeze, eram mai mult decât rănită de acest gest. Rana din inima mea a început să doară atât de tare că ochii îmi erau plini de lacrimi. Știam că asta o să pățesc, lui nu îi păsa de mine.

Am lăsat cana pe măsuța și am fugit pe scări până în dormitorul care nici măcar nu îmi aparținea. Nimic din ce trăiam nu îmi era destinat și totuși acceptasem să trăiesc plăceri ce se vor transforma într o eternitate de durere și nu era drept.

Am ieșit pe bacon . Aveam nevoie de aer, iar cel din cameră era irespirabil, datorită parfumului ce nu făcea altceva decât să îmi înrăutățesc starea. Mi-am șters lacrimi și am tras adânc aer în piept, era mai bine .