Destinul va fi ciudat pentru o pustoaica de 19 ani. La aceata varsta frageda Mira, asa cum o alinta prietenii, ajunge sa fuga de sufletul ei pereche acesta fiind un Alpha.
El o iubeste foarte mult si nu renunta atunci cand este incercat de soarta pe...
Mirapov: "Ayan, ma ajuti te rog cu caruciorul?" A trecut o saptamana de cand am nascut si suntem foarte fericiti. Suntem o adevarata familie, iar Ayan are foarte mare grija de noi. "Sigur, scumpo." spune el si strange caruciorul bagandu-l in casa. Ma asez pe canapea si iau biberonul, alaptandu-l pe Damon. Puiutul nostru creste foarte repede, a luat mult in greutate. De la 2kg a ajuns la 3kg si 400 de grame. Si de asemenea, a crescut si in inaltime, ajungand la 59 de cm. Ayan se aseaza langa mine si imi cuprinde talia, sarutandu-ma pe umăr. "Ayan, facem o fetita?" "Oh, puiule, ai rabdare. Si eu vreau o fetita, dar abia ai nascut si e prea curând." "Bine..." "Mira, hai sa mananci. In spital nu ai mancat, abia te-ai atins de mancare." "Nu mi-e foame, iubitule. Vreau doar sa stau cu micutul si cu tine. Te-am neglijat in ultimul timp..." "Nu te ingrijora, scumpo. Acum Damon are nevoie de tine, de mine te poti ocupa dupa ce adoarme el." zice si rânjeste pervers. "Ayan..." il cert rusinata si ma inrosesc. "Scuze, dar mi-e dor de tine." spune si stiu la ce se refera, dar prefer sa nu mai continui.
Il pun pe Damon in patut si il legăn usor. Cu doua luni in urma, i-am decorat camera si sunt mandra de ceea ce a iesit. Un perete al camerei este albastru, pe el fiind pictati de mana cativa norisori. Ceilalti pereti sunt albi, dar pe unul dintre ei, Ayan a desenat un mic copacel. Patutul e asezat langa peretele albastru, langa el aflandu-se o mic dulapior, unde am asezat hainutele lui Damon. Ne-am gandit sa nu lasam podeaua libera, asa ca am pus un covor mare si pufos de culoare alba. Restul spatiului e ocupat de jucarii, ursuleti si masinute. Asa va ramane camera sa, pana cand va mai creste, bine inteles.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Cand va fi mai mare, o sa zugravim iar peretii, vom schimba decorul si vom pune alta mobila. Dar mai este mult timp pana atunci... Dupa cateva minute, vine si Ayan in camera si ma imbratiseaza de la spate, punandu-si capul pe umarul meu. "A adormit?" "Da...era si timpul. E destul de tarziu..." zic uitandu-ma la ceas. Ayan imi ia fata in palmele sale mari si ma saruta lung. "Ai chef de joaca, huh?" "Îhîm...doar am asteptat noua luni." zice si ma saruta iar, coborand usor cu saruturile pe gat, urcand apoi si muscandu-mi lobul urechii, eu gemand. "Shh..." ma avertizeaza Ayan si ma ia in brate, eu incolatacindu-mi picioarele in jurul taliei sale. "Ah...nu trebuia sa faci asta!" zice si ranjeste, mergand in dormitorul nostru. Ma intinde pe pat si ma dezbraca de bluza, apoi de pantaloni.
Se dezbraca si el apoi de blugi si de tricou, asezandu-se apoi peste mine. "Saruta-ma!" imi sopteste suav si imi lipesc buzele de ale sale, miscandu-le usor. Isi freaca usor mijlocul de al meu si pot sa ii simt erectia pe picior. Isi strecoara mana sub lenjeria mea si imi atinge usor punctul sensibil dintre picioare. Gem zgomotos iar el ma saruta patimas, introducandu-si un deget in mine. Imi las capul pe spate si imi musc buza. Se ridica de pe mine si isi dezbraca boxerii, la fel facand si eu. Se aseaza in pozitie initiala si intra usor in mine. "Ah..." gem tare, iar Ayan amplifica ritmul, facand ca gemetele noastre sa umple dormitorul. Imi atinge usor clitorismul, facandu-ma sa ma cutremur de placere si sa gem infundat. "Haide, Mira..." spune si o ultima impingere din partea lui imi dau drumul zgomotos, Ayan urmandu-ma. "Oh, Doamne, ce mult mi-ai lipsit..." spune si se aseaza langa mine. Imi asez capul pe pieptul sau si desenez modele invizibile cu unghiile. "Ayan, Anis a nascut?" "Nu, iubito. Copilasul ei intarzie sa apara, al nostru s-a grabit insa." zice si chicoteste. "Ma bucur ca s-a nascut, nu cred ca mai suportam inca doua saptamani in ritmul acela..." "Da, iubito, insa acum suntem fericiti cu totii. Avem un copilas minunat si vor mai urma multi altii... Of, abia astept ca Damon sa creasca, sa iesim ca baietii." zice chicotind. "O sa creasca si abia astept sa aiba si el Luna lui si sa fie fericit alaturi de familia sa..." "Va iubesc, micuto." "Si noi, Ayan..." Spun si ma agat de gatul sau, sarutandu-l fin. "Ayan, trebuie sa ma apuc de sala." "Si eu, puiule. Vom merge, maine poate. Dar oricum, tu arati bine si asa. Esti superba." "Hm..." incerc sa articulez o propozitie, dar simt cum oboseala ma cuprinde treptat si adorm.
