Alpha Suprem

20

***peste alte patru luni***
Mira pov:
"Ayan, ajuta-ma te rog sa ma ridic din pat..." spun smiorcaindu-ma.
"Acum vin iubito." raspunde el si vine in dormitor.
Ma ajuta sa ma ridic din pat si pasesc lenesa spre baie.
Fir-ar sa fie...
Burta mea e gigantica si merg ca un pinguin...
Abia astept sa nasc, mai am 13 zile.
Nu mai pot... A fost o sarcina teribil de grea, mi-a fost rau de foarte multe ori, iar Ayan e deja sătul sa il trimit dupa mancare in toiul noptii.
Ma intorc inapoi in dormitor si ma schimb de pijamale intr-un tricou de-al lui Ayan.
"Ayan!"
"Da, iubito!"
"Ce faci?"
"Gatesc, puiule." striga acesta, iar eu merg in bucatarie.
"Ce ne faci bun?"
"Piure de legume si cotlet la cuptor."
"Yamii, ce bine suna!" chicotesc si incerc sa ma asez pe un scaun dar nu reusesc.
"Ayan, ma ajuti sa ma urc pe scaun?"
"Sigur, scumpo." spune si isi sterge mainile de un prosop, ridicandu-ma apoi de solduri, asezandu-ma pe scaun.
"Multumesc, iubitule." spun si il sarut obraznic, iar el geme.
"Mira, nu mai fa asta. Sunt tentat de doua luni sa te arunc in pat, dar esti insarcinata..." zice dezamagit si ofteaza.
"Mhm, abia astept sa nasc. Trebuie sa slabesc intai, m-am ingrasat pe timpul sarcinii opt kilograme."
"Nu esti grasa. Arati bine, iubito. Si odata cu nasterea, vei vedea ca o sa pierzi mult in greutate." spune si se intoarce la gatit.
"Mai dureaza mult? Noua ne e foame..." spun si zambesc copilareste.
"Inca putin iubito." raspunde si vad cum aseaza in farfurii cate o portie mare.
"Uite...papa tot."

Termin de mancat si ma ridic sa imi pun farfuria in chiveta.
Umplu un pahar cu apa si beau cateva inghitituri.
La un moment dat, o durere ingrozitoare imi cuprinde abdomenul si scap paharul din mana, acesta facandu-se țăndări.
Ayan se intoarce speriat catre mine si se ridica repede de pe scaun, venind langa mine.
"Iubito, esti bine?"
"Ayan, cred ca mi s-a rupt apa..." spun iar el face ochii mari.
"Oh Doamne... Stai linistita, ma duc sa chem salvarea." zice si suna repede la salvare.
In cateva minute, salvarea vine si doua asistente ma pun cu grija pe targa, urcandu-ma in masina.
"Vreau sa vina si Ayan..."
"Sunt aici, iubito. Fii puternica, se naste copilasul nostru." zice zambind fericit si jur ca am vazut o lacrima ce i se prelingea pe obraz.

Ayan pov:
O Doamne...nu imi vine sa cred...
Se naste copilasul nostru...
Sunt atat de fericit incat imi vine sa plang.
Stau in holul spitalului, in timp ce Luna e in sala de operatie...
Sper sa fie bine...
Da Doamne sa fie bine amandoi...
Abia astept sa imi tin copilasul in brate...
Dupa noua luni de asteptare, in sfarsit o sa-mi vad puiutul...
O sa fiu un tatic bun si un sot minunat.
Nu conteaza ce sex are atata timp cat e sanatos...
Daca e baiat, voi fi rabdator cu el si il voi invata cum sa se comporte cu fetele.
Cand va fi mai mare, vom iesi si noi ca baietii, la o bere, eventual la agatat.
Si daca e fetita...imi imaginez deja cum o sa fiu cu ea peste tot, cum o sa omor din priviri orice baiat care ravneste la puiul meu.
Off...asteptarea e naucitoare...cred ca stau pe holul asta de mai bine de jumatate de ora...
Ups...ea naste, iar eu nu am cumparat nimic...
Ies repede din spital si alerg spre cel mai apropiat supermarket, de unde cumpar o cutie mare cu bomboane, un ursulet gigant, alb cu urechile roz si un trandafir rosu, frumos.
Merg la casa si o copila imi scaneaza lucrurile cumparate, zambind.
"Poti mai repede, te rog? Ma grabesc..."
"Unde te grabesti, scumpule?" ma intreaba si jur ca devine enervanta.
"Sotia mea naste, nu am chef de copile ca tine." spun si ii arunc banii pe tejghea, alergand repede inapoi la spital.
Vad o asistenta pe hol si decid sa o intreb daca Mira a nascut.
"Ahm... Pot sa stiu daca sotia mea a nascut?"
"A nascut de cinci minute un baietel perfect sanatos, va asteapta in salon." spune aceasta iar mie imi lacrimeaza ochii.
"Multumesc mult!" spun si imbratisez asistenta, plecand apoi in salonul Mirei.
Bat usor la usa si intru sfios.
Pe pat era intinsa micuta mea, avand in brate un mic copilas.
"Vino, Ayan..." sopteste ea, iar eu ma apropii de patul ei.
"Ia loc." spune iar, si eu asez cadoul cumparat pe o masuta, asezandu-ma apoi pe pat.
"Uite, iubitule... El e puiul nostru. El e Damon." zice si imi pune in brate micul copilas.
Il privesc cu o enorma bucurie... E atat de micut si de fragil...e puiul nostru. E imbujorat, infasat intr-o fasa alba cu modele albastrii.
"Ce nota a primit?"
"10."
"Puiul meu e perfect. Tu cum te simti, iubito?"
"Sunt bine, nu-ti face griji."
"Va iubesc mult de tot!" zic si o sarut pe Mira, iar apoi il pup pe frunte pe micul Alpha, acesta deschizand ochii.
Ochii sai sunt de un albastru inchis, iar parul este blond-aramiu. E o scumpete de copilas si e al meu...
"Doamne, nu imi vine sa cred..."

Hellooo, ma mai stiti? Uite ca e baietel...
Pareri, cersesc pareri. Va rooog, dati-mi pareri.
Vreau sa stiu daca va place.
Va iubesc😘😘😍