Alpha Suprem

19

***Ajunul Crăciunului***
Mira pov:
"Iubitule, da-mi globuletele de pe fotoliu, te rog." spun iar Ayan imi da setul de globuri colorate.
"Mai punem luminite, iubito?"
"Nu, Ayan. Cred ca ajung."

Of, sunt atat de obosita...
Am petrecut azi toata ziua gatind si facand decoratiuni, iar Ayan m-a ajutat foarte mult.
A facut curatenie, m-a ajutat sa gatesc si a cumparat bradutul. Acum il impodobim.

"E primul nostru Craciun impreuna, iubito."
"Da, stiu. Sunt foarte fericita alaturi de voi, Ayan. Ma bucur ca acum suntem impreuna, visam de mult timp sa am o asa familie." zic si mai agat un globulet.
"Ayan, poti sa pui tu steluta? Nu ajung..."
"O punem impreuna iubito." zice si vine in spatele meu, ridicandu-ma usor de solduri, eu punand steaua in varful bradului.
"Aprindem luminitele?"
"Da, iubito." spune si baga in priza cele trei instalatii pe care le-am pus in brad.
Arata superb...
E atat de frumos... Nu m-am gandit niciodata ca ar fi atat de frumos...
Si gandindu-ma la cum ne-am intalnit si la cat de mult a evoluat relatia noastra, mici lacrimi se ivesc in coltul ochilor mei.
"De ce plangi, puiule?"
"Ma gandeam, doar..." spun iar el vine langa mine si imi ia fata in palme, lipindu-si buzele usor de ale mele.
"Nu te intrista, iubito. Acum suntem impreuna, e primul nostru Craciun petrecut impreuna si priveste partea buna a situatiei: acusi ajung si parintii nostri. O sa fim toti...o familie mare si fericita.
Zambesc firav si merg in bucatarie, ca sa vad daca e gata prajitura mea.
Imi pun manusile si o scot usor din cuptor.
"Ayan, vii putin te rog?"
"Acum, iubito." spune si in cateva secunde vine langa mine, proptindu-si mainile pe soldurile mele.
"Gusta." zic si ii dau o bucatica de tarta cu fructe.
"Ihm...e geniala, scumpo." spune si mesteca usor.
"Mai am si mere caramelizate la frigider. Si friptura de curcan. Si salata de legume. Si..."
"Stiu iubito. Doar te-am ajutat sa gatesti." imi aminteste iar eu chicotesc.
"Oh...asa e."
"In seara asta... Ne uitam la Home Alone, nu-i asa?"
"Normal, Ayan."
"Tocmai se auzi soneria?"
"Cred...nu stiu. Mergi si verifica pana cand termin eu de taiat prajitura."
"Bine, iubito." spune si ma saruta fugar.

Merge sa deschida usa si aud imediat chicoteli si rasete, semn ca familia mea tocmai a ajuns.
Ma indrept spre sufragerie si intampin persoanele cele mai dragi mie.
"Mama, tata..." spun si ii imbratisez pe fiecare.
"Lupisor, ce faci iubito?" ma intreaba tata incercand sa ma imbratiseze.
"Tocmai ce am scos prajitura din cuptor. Ma bucur ca ati venit, tata." zic apoi ii imbratisez pe parintii lui Ayan, pe Mike si pe Anis. "
"Scumpo..." spune ea si incearca sa ma imbratiseze.
"Oho, mai avem putin si nastem!"
"Asa e. Abia astept sa nasc, e tare neastamparata."
"E fetita?"
"Da. Al vostru ce e?"
"Nu stim. Nu am vrut sa aflam, dar eu cred ca e baiat. Insa Ayan spune ca e fetita."
"Miroase bine... Ai facut tarta  cu fructe?"
"Da. Si inca multe altele. Haideti sa mancam." ii piftesc pe tori si asez toate bunatatile pe masa.
"Ce bine arata... Tu ai gatit scumpo?" ma intreaba mama.
"Da, mama, eu si Ayan." raspund si ne asezam cu totii la masa.

Dupa ceva timp, ma cuprinde din nou ameteala si am o stare de greata.
"Ayan, mi-e rau." spun strangandu-l puternic de brat.
Acesta se panicheaza instant si se uita speriat la mine.
"Ti-e greata iar?" sopteste cat sa nu auda si ceilalti.
"Mhm. Si ametesc."
"Stai aici, Mira. Ma duc sa iti aduc ceva. Insipra si expira lung, da?"
"Bine..." spun si fac intocmai.
''Mira, esti bine?" ma intreaba mama lui Ayan.
"Da, sunt bine." zic si fortez un zambet.
Dupa cateva minute, Ayan se intoarce aducandu-mi un pahar cu apa si lamaie.
"Poftim iubito. Haide, bea-l pe tot."
Iau paharul si beau cateva inghitituri, simtind cum apa acrisoara ma face sa imi revin mai repede.
"E mai bine, scumpo?" ma intreaba strangandu-ma ferm de mana.
"Îhîm. Bebe e tare rau. Of Doamne..."
"O sa fie bine, Mira. O sa vezi, o sa se nasca si tu o sa fii o mamica superba." zice sarutandu-ma pe nas.
"Aww, ce dragut..." spun toti cei de la masa in cor.
"Oh, mai taceti. Hai sa deschidem cadourile." zice Ayan si  mergem cu totii in sufragerie, incepand sa deschidem darurile.
Desfac cadoul meu si lacrimile ma podidesc instant.
"Ayan...ia uite." spun si ii arat ce am primit.
Am primit o pereche de sosetute pentru copilas...sunt atat de micute... Zambesc, incercand sa nu plang si ii dau sosetelele lui Ayan. Acesta zambeste nostalgic si ma saruta fin.
"Craciun fericit, oameni dragi..."