Capitolul 2

1.8K 159 10
                                    

Imi fac bagajul deoarece maine dimineata plecam. Am atat de multe lucruri de luat cu mine si totusi las atatea in urma...In viitorul meu apropiat in alt oras am decis sa imi iau obiectele necesare si cele de valoare, adica multe lucruri materiale. Insa..las in urma, in acest oras atatea amintiri cu mine, prietenii si familia. E dureros sa privesc in camera mea ce acum e total goala. Lipsesc posterele de pe pereti si tavan, lipsesc plusurile, lipsesc hainele, electronicele, cartile si lipsesc si eu. Am coborat la parter si mi-am lasat bagajul la usa pentru a nu-l uita maine cand voi pleca apoi am iesit pe usa cu geanta in spate in drum spre ultima mea zi la liceu. In timp ce mergeam pe trotuar priveam toate acele magazine si parcuri...toate acele locuri unde am petrecut timp pretios alaturi de prietenii mei si alaturi de familie. Priveam scoala la care am fost cand eram mica. Unde mi-am parasit colegii si prietenii pentru cei de acum. Inca tin minte cate promisiuni am facut cum ca o sa tinem legatura toti, insa atunci cand ne intalnim pe strada nici nu ne salutam. Ajung intr-un final la liceu pe care il privesc in delung pana ce simt o mana pe dupa gatul meu. Ma intorc spre Saya care statea langa mine si privea curtea plina de elevi.
-O sa-mi fie dor de locul asta...
-Stiu...si noua de tine...
-Saya, promite-mi ca o sa tinem legatura, bine?
-Da..promit. Acum hai in clasa. Mai e putin si se suna.
  Intru impreuna cu Saya in clasa si ma asez ultima data pe locul meu de la fereastra. Imi scot cartile si incep sa privesc visatoare prin jur amintindu-mi tot felul de intamplari haioase, sau mai putin haioase.
  Clopotelul suna iar elevii incep sa apara incet in clasa. Dupa cateva minute apare si profu' de mate cu un dosar in mana.
-Luati loc. Dupa cum stiti unii dintre voi, colega voastra, Lucy, se muta maine in alt oras si la alt liceu. Prin clasa incep sa se auda susoteli si cateva priviri sunt indreptate spre mine. De aceea, am decis sa corectez testele de acum doua zile cat mai repede pentru a putea primii si ea rezultatul inainte sa plece.

   Atunci imi dau o palma silentioasa deoarece am facut o porcarie la test si sunt sigura ca iau 4. Dar nu asta e important acum. Sa sarim peste.

*dupa ore*
 
   Clopotelul suna iar eu oftez adanc si imi strang cartile de pe banca. Imi pun geanta pe umar si pornesc alaturi de ceilalti spre iesire. Ma uit ultima data la liceu inainte sa ies pe poarta si sa oftez zgomotos.
-Nu pot sa cred ca spun asta, dar vreau inapoi la liceu.
-Ce-ai baut? Ma intreaba Zeck dandu-mi o castana si primindu-si un cot in burta.
-Haha, ce amuzant.
-Ai meritat-o...murmura Mark in timp ce o ia putin inainte.
-Tu de partea cui esti? Intreaba Zeck putin iritat.
-A nimanui. Se intoarce si ne zambeste apoi isi continua drumul alaturi de Saya putin mai in fata de noi.
-Hei...Lucy
-Ce e?
-Ai de gand sa te intorci candva?
-Sincer, nu stiu. Chestia asta tine mai mult de parintii mei, insa presupun ca da. Ei...se pare ca eu aici ma opresc.
-Si asta inseamna ca nu ne mai vedem ceva timp de acum in colo, nu?
-Din pacate nu. Insa poate vin la vara.
Ne luam toti in brate si fix cand sa intru in casa sunt daramata de Zeck care a sarit pe mine sa-mi spuna sa nu plec. Ihh...parca ii si aud pe parintii mei cum chicotesc dupa zid.
-Lucy, nu pleca! Te rog nu pleca!
-Zeck! Caine rau! Da-te de pe ea! Striga Saya si ii da un sut in fund de zboara pana in capatul holului. Ma ridic si astept sa il care cei doi pe Zeck care se tinea strans de balustrada scarii injurand.
-Pa, Lucy! Sa ne scrii!
-Pa prietenii! Inchid usa dupa ei si astept ca cei doi sa inceapa sa rada ca doi psihopati.
-Cand ai zis ca ai niste prieteni nebuni nu m-am gandit ca sunt chiar asa. Rade mama in hohote.
Incerc sa ii ignor si ma asez pe canapea. Dau drumul la televizor si incep sa rontai niste floricele din bolul din fata mea.
-Si, ti-ai luat la revedere de la prietenii tai?
-Da...
-Of scumpo, nu mai fi asa trista. Iti vei face multi prieteni noi la liceu, sunt sigura!
-Daca spui tu...
  Restul serii am fost destul de bosumflata si m-am culcat devreme deoarece urmatoarea zi trebuia sa ma scol la 7 dimineata. E destul de ciudat sa ma culc la ora 9 avand in vedere faptul ca deobicei stau pana mai tarziu pe la 3 dimineata ca sa vad anime-uri, am adormit destul de greu.

------------------------------------
Salut! Capitol scurt? Capitol scurt...Nici nu are 1000 de cuvinte. Dar asta e.
Inainte sa plecati, nu uitati sa apasati pe steluta aceea de jos si sa imi lasati o parere in comentarii ca sa stiu daca mai continui cu cartea sau nu.
Ne vedem data viitoare. Paa

Criminala din mine (Ben Drowned f.f.)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum