Criminala din mine (Ben Drowned f.f.)

Capitolul 4

-Lucy! Trezirea! Azi ai prima zi de liceu. Doar nu vrei sa intarzi, nu-i asa?
-Zzz...zzzz
-Of...iar ma ignora. O aud pe mama iar eu rad in sinea mea.
-Draga, ce dureaza atata? Iar nu se trezeste Lucy?
-Nu, ma ignora.
-Aaaa...asa deci... Spune ganditor si isi pocneste degetele. Oh oh... Atunci...am eu grija sa se trezeasca.
-M-AM TREZIT! Sar ca arsa din pat inainte ca tata sa faca ceva...
-Off...si eu care voiam sa te gadil pana te trezesti...
-Lucy, pregateste-te si vino mai repede jos. Te duce tatal tau cu masina. Eu am plecat la servici. Ne vedem dupa, bine?
-Bine.
Cei doi ma lasa singura in camera apoi oftez usurata ca tata nu a apucat sa faca ceva. Ma dau jos din pat si imi caut in dulap ceva ce as putea sa port. Imi iau o pereche de pantaloni stramti, negrii si un pulover alb. Ma pieptan si cobor la parter unde ma asez la masa si iau micul de jun. Dupa ce termin imi iau geanta si ies pe usa impreuna cu tata. Ne urcam in masina si pornim spre liceu. In timpul asta eu stateam cu castile in urechi si il ignoram pe tata care imi spunea ceva de memorarea drumului sau ceva de genul. In cateva minute am ajuns in fata liceului. Ies din masina si il salut pe tata care pleaca si ma lasa in fata portii. Stau cateva clipe si privesc elevii ce stau in grupuri diferite si discuta. Cand ma vad isi atintesc toti privirile pe mine si incep sa susoteasca. Eu fac ce stiu mai bine...ii ignor. Intru in cladire si caut secretariatul de unde cica imi iau cartile. Incerc sa intreb cativa elevi de pe hol insa nimeni nu ma baga in seama.
-Tu trebuie sa fi noua eleva, nu-i asa? Aud o voce din spatele meu. Ma intorc si vad un baiat cam cat mine de inalt, cu parul blond, ochii albastrii si imbracat in mult verde. Tresar cand il vad...el...seamana perfect cu...Neh...nu poate fi el.
-Aaaa...da, eu sunt. Ma numesc Lucy. Tu cine esti?
-Eu sunt Ben. Si, ai nevoie de ceva ajutor de orientare din partea unui expert ca mine?
-Am...da? Unde este secretariatul?
-E aproape. Vin-o dupa mine. Il urmez pe Ben pana in fata unei usi cu o placuta pe care scrie secretariat.
-Aici este.
-Multumesc.
-Pentru nimic. Spune si isi pune mana la ceafa zambindu-mi sincer. Ii zambesc inapoi dupa care intru pe usa.
-Am..Buna ziua.
-Oh, buna ziua! Tu trebuie sa fi Lucy Karlsson, noua eleva. Incantata. Spune femeia din fata mea. Era destul de tinerica, cu parul brunet pana la umeri, bretonul dat intr-o parte venindu-i peste ochiul drept. Ochii ei erau verzi spre caprui iar pielea era alba si fina. Purta o camasa alba, putin cam stramta si o fusta neagra pana la genunchi iar pe deasupra un sacou negru lung.
-De asemenea.
-Eu sunt Doamna Grace. Cu ce te pot ajuta?
-Am venit aici ca sa-mi iau cartile.
-Oh, desigur, stai numai sa vad unde le-am pus... Spune si incepe sa caute prin dulapuri si sertare. Ah, aici sunt! Imi da un teanc de vreo 6 carti noi noute.
-Astea sunt cele pentru ziua de azi. Sa vi si in restul zilelor pentru a le lua. Aici ai orarul. Spune si-mi da o foaie cu orarul pe toata saptamana.
-Miltumesc.
-Apropo, Lucy. Psihologul scolii, Doamna Wilson, te-a rugat sa dai putin si pe la biroul dumneaei.
-Desigur. Voi merge dupa ce imi las cartile in dulap. Apropo...care e dulapul meu?
-Oh, am uitat de asta. Sa vedem..unde..Ah, aici era. Spune si-mi da o foaie pe care se aflau numarul dulapului si cifrul.
-Multumesc. Buna ziua!
-O zi buna!
Am iesit din biroul ei cu teancul de carti in brate si am fost ajutata de Ben care se pare ca ma astepta la usa. Am mers pana la dulap, am introdus cifrul si am inceput sa-mi indes lucrurile in el.
-Ben, unde este Biroul Psihologului scolii?
-Este la etaj. Urmeaza-ma.
Il urmez pana in fata usii unde este nevoit sa ma astepte.
-Buna ziua. Eu sunt Lucy Karlsson, noua eleva.
-Oh, buna si tie. Eu sunt Doamna Wilson. Te rog ia loc. O ascult si ma asez pe scaunul din fata biroului ei.
-Deci, pentru ce m-ati chemat aici?
-Asculta. Eu ajut copiii din acest liceu pentru a-si depasii unele frici, pentru a trece peste niste situatii mai dificile sau alte lucruri de genul acesta. Nu stiu cat de buna si frumoasa este viata ta, insa orice ar fi eu te voi ajuta, in regula? Dau din cap aprobator si ea continua sa vorbeasca. Daca se intampla lucruri dificile in viata ta, te rog vino la mine. Indiferent de problema pe care o ai, bine?
-Bine.
-Daca nu te superi, as vrea sa-mi povestesti cate ceva despre tine. Si spunei lui Ben sa nu mai astepte la usa. ai inteles Ben? Fugi in clasa! Striga ea prin usa iar baiatul ii raspunde cu un "imediat" apoi fuge in clasa.
Noi continuam sa vorbim pana pe la si jumatate cand ma lasa sa plec. Mi-a spus in ce clasa invat eu, deoarece Doamna Grace nu mi-a spus. Am ajuns in fata usi. Ciocan incet si intru in clasa plina de copii, toate privirile indreptandu-se spre mine.
-Buna ziua!
-Oh, tu trebuie sa fi Lucy, noua eleva. Eu sunt Chase, profesorul de limba engleza. Spune tipul din fata mea. Nu pare sa aiba mai mult de 27 de ani. Are parul rosu si lung, ochii negrii si este imbracat intr-un costun negru elegant.
-Te rog, ia loc pe locul liber din ultima banca.
Imi indrept privirea spre randul de la fereastra, ultima banca fiind goala iar langa stand Ben cu un zambet tamp pe fata. Ma indrept spre banca libera apoi imi scot lucrurile din geata.
-Se pare ca nu scapi de mine, ha? Spune si rade silentios. Ii zambesc apoi sunt atenta la profesorul ce ne explica ceva...nu stiu ce...
----------------------
Hei! Nu mai am nici un comentariu.
Scz pentru eventualele greseli. Imi era lene sa corectez
Nu uitati de vot si parere. Pe curand!