Capitolul 3

3.7K 390 3
                                    

In dimineata urmatoare, Angel se privi in oglinda cu atentie. Inca nu era obisnuita cu parul blond, dar parul nu era singura schimbare. Corpul ei era de asemenea diferit. Trecuse de la talia 38 la una de 36 in scurt timp. In plus isi scoase si implanturile de silicon. David insistase ca ea sa isi mareasca bustul... Chiar el alese chirurgul si platise pentru operatie. In opinia ei, femeile aveau dreptul sa isi schimbe aspectul asa cum vroiau, ca sa se simta mai atractive, dar sa isi mareasca bustul si sa se incorseteze in rochii stramte nu era raspunsul la nimic.

Oftand, privi acea necunoscuta pe care o avea in fata. De cate ori va trebui sa retraiasca noaptea crimei? De cate ori isi va reaminti ceea ce ii spusese David dupa ce il impuscase pe acel barbat? Fusese atat de speriata incat nu spusese nimanui, nici macar celor de la F B I. 

Dar acum nu mai avea importanta. Ceea ce se petrecuse intre David si ea nu va schimba rezultatul procesului. Inca in fata oglinzii isi privi cearcanele. Incercase sa le ascunda cu machiaj, dar era imposibil sa le disimuleze.

Nelinistita privi ceasul. Zack era pe punctul de a sosi pentru ca stabilisera sa vina la zece. Nu ii placea sa depinda de el, dar ce altceva putea sa faca? Sa se planga Programului? Sa le spuna ca, comisarul era dominant si critic cu ea? Da, cum sa nu. Si in plus putea sa recunoasca in fata intregii lumi ca se simtea atrasa de el. Asa ar fi castigat respectul tuturor.

Nu. Nu va spune nimic. Daca avea o plangere o va face direct celui interesat.

Cand suna soneria, Angel tresari.

Zack purta o pereche de blugi, o camasa bej si o jacheta de vara. Si ochelari de soare. Desi i-ar fi placut sa ii vada ochii. Avea senzatia ca o studia, observa din spatele lentilelor fumuri.

- Esti gata?

Angel incerca sa arate un aer de incredere. Isi spusese ei insasi ca nu era o frauda , dar dintr-odata ideea de a merge la universitate i se parea prea ambitioasa pentru o fata care terminase cu greu liceul.

- Da, sunt gata.

- Atunci , haide sa plecam, spuse Zack aprinzandu-si o tigara.

- Prost obicei , murmura ea. David de asemenea era fumator.

- Ah, da? Pe mine ma mentine sanatos.

- Cu siguranta te va omori intr-o buna zi.

- Asta e mai bine decat sa innebunesti.

Cand ajunsera la universitate, Angel decise ca nu era atat de rau sa ai escorta. Zack nu era tipul cel mai agreabil din lume, dar cel putin era inarmat. Oare unde isi ascundea arma? Sub jacheta? In centura? Auzise ca politisti din Program erau obisnuiti sa traga de la sold, fara sa scoata pistolul.

David obisnuia sa vorbeasca despre aceste lucruri. Armele de foc erau una dintre pasiunile lui.

- Vrei sa vezi campusul? o intreba Zack dupa ce lua o programa de studii.

- Da.

Angel vazuse niste magazine cu haine in apropiere de universitate, dar nu vru sa spuna nimic. Nu vroia sa discute din nou tema hainelor. Prefera sa mearga singura. Bineinteles pentru asta trebuia sa riste sa mearga fara protectie, dar trebuia sa se obisnuiasca mai devreme sau mai tarziu. Zack nu era bodygardul ei ca sa stea 24 din 24 in fata usii .

- Cand ma duci sa imi cumpar o masina?

- Iti doresti sa conduci din nou?

- De ce nu?

- Ce conduceai inainte?

- Un Mercedes.

- Ah, da, un S.L. 500 decapotabil, sigur - spuse el dandu-si ochelarii jos . - Argintiu , bineinteles, si cu scaune de piele... bej.

Identitate noua.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum