Identitate noua.

Capitolul 14

Doua zile mai tarziu Zack suna la usa, iar in momentul in care Angel ii deschise ramase cu gura deschisa. Desculta si cu o rochie cu flori, avea un acesoriu neasteptat in brate: un copil de vreo doi ani. Timmy, copilul lui Carla.

- Azi fac pe dadaca- zambi Angel.

- Vad.

In acel moment aparu si Brice.

- Imi areti insigna ta de politist? intreba copilul , tragand-ul de pantaloni.

Zambind, se lasa in genunchi si isi scoase insigna.

- Ce frumoasa este!

- Vrei sa intri? Tocmai suntem pe punctul de a manca.

- Ah, multumesc.

Cand Zack incerca sa il atinga pe Timmy , copilul incepu sa se smiorcaie.

- Ii este dor de mama lui.

- Cum de o faci pe dadaca?

- Carla a trebuit sa iasa si nu a avut cu cine sa ii lase.

- Fratele meu nu ii da dtrumul lui Angel - ii raspunse Brice. Incepe sa planga daca incearca sa il lase jos. Si nici nu vrea sa doarma.

- De cand il tii in brate? intreba Zack.

- De aproape trei ore - ofta ea.

Trei ore? Acum intelegea de ce Angel parea atat de obosita. Cu siguranta o dureau bratele. Copilul se agata de ea , ca si un marinar care se agata de catarg in mijlocul unei furtuni.

- V-ar placea sa dansam? intreba Zack atunci.

- Ce?

- Toti patru. Putem sa dansam si sa ne schimbam perechile - insista el privindu-l pe Brice in speranta de al ajuta. Ce spui Brice?

- Da! stiga copilul.

Zack il lua in brate, dispus sa inceapa cu a doua parte a planului.

- Si tu, Angel?

- Si eu sunt dispusa.

Zack  incepu sa se invarta cu Brice in brate. Copiilor li se parea amuzant acel joc.

- Schimb de parteneri!

Exact cu imaginase, Timmy fiind distrat de joc nu protestase cand Angel il puse in bratele lui Zack. Si nici nu protesta arunci cand Zack il arunca in aer. Parfumul feminin, si acei noi copii fericiti erau o combinatie ciudata, gandi.

- Multumesc - ii spuse Agel la ureche, lasandu-l pe Brice jos.

Zack ii mangaia parul lui Timmy intrebandu-se de ce nu avuse  niciodata copii.

- Vreau sa mananc! - striga Brice.

- Ah, minunat!  Ce spui de un sandvis cu unt de arahide si marmelada de  capsuni?

- Da!

- Hei, si eu ma inscriu - zambi Zack.

Nu mai mancase un sandvis cu unt de arahide si marmelada de capsuni de cand era copil.

Timmy lua un pumn de biscuiti sarati si incerca sa ii bage pe toti in gura.

- Nu pe toti Timmy. Doar cate unul pe rand.

Bineinteles ca copilul se murdari pe bluziti cu unt de arahide, marmelada  saliva, si suc...

- Ah, cred ca trebuia sa ii bun o babetica.

Timmy arunca farfuria cu biscuiti pe jos , iar Angel scoase un oftat.

- Haide, dami-l.

Zack ii dadu copilul, usurat. Dar linistia nu dura mult pentru ca Brice tocmai ce alesese sa verse paharul cu lapte.

- Oare o sa iesim cu viata din asta?

Cand se apleca sa adune biscuitii, Brice il lovi fara sa vrea cu piciorul in cap.

- Asta-i razboi!

Angel izbucni in ras.

Zack nu vroia sa se termine, vroia sa adune cat mai multe amintiri...

- Iei cina cu mine in seara aceasta?

 Angel ii accepta invitatia un un zambet enorm pe fata.

Angel isi spuse ei insusi ca nu era o intalnire, dar ambianta romantica o lasase cu gura cascata.

Restaurantul se afla pe malul lacului, si masa pe care o rezervase Zack se afla langa un geam mare de unde putea sa vada lumina care se reflecta in apa.

- Esti foarte frumoasa.

- Multumesc, si tu esti foarte frumos.

Acordase multa grija machiajului pentru ca vroia sa fie frumoasa pentru el. In plus, alesese o rochie rosie si o pereche de sandale negre.

Ospatarul aparu atunci cu aperitivele. De mult timp nu mai luase cina la un restaurant la lumina lumanarilor, si se simtea ca si cum ar fi in al noualea cer.

- Iti promit ca saptamana aceasta o sa cumparam masina - spuse Zack.

- In sfarsit. 

Angel cazuse pe ganduri. Avusesera o aventura care le schimbasera vietiile. Inca isi amintea manile lui, buzele lui, puterea cu care se eliberase in inauntrul ei.

Zack incepu sa manance, si Angel  incerca sa isi imagineze luniile care vor urma fara el. Seriile de toamna, noptiile de iarna, primavara...

- O sa ma duci joi la intalnirea cu psiholoaga?

- Stii foarte bine ca da? Esti agitata in privinta asta?

Angel afirma. Sa vorbeasca cu voce tare despre cosmarurile ei nu prea o incanta.

- Ea stie cine sunt?

- Stie ca esti in Program.

- E simpatica?

- Te-as trimite eu la cineva care nu ar fi simpatic?

- Nu. Banuiesc ca nu.

Angel decise sa schimbe subiectul. Nu era tocmai momentul potrivit pentru al intreba despre pasiholoaga Programului.

- I-am povestit mamei mele despre tine.

- Serios, murmura ea mirata.

- Bine, acum nu prea isi da seama de multe. Acum crede ca  sunt un baiat care lucra la resedinta. Maine poate sa creada ca sunt George Clooney.

Angel clipi.

- Actorul?

- Se cam uita mult la televizor. Ii place serialul Urgente. Si in plus ma seaman un pic cu George Cloony, nu? glumi Zack.

- Ti-ar placea tie comisare .

- Haide, stiu ca esti nebuna dupa mine...

Inima lui Angel incepu sa bata cu putere. 

- Ce a spus mama ta cand i-ai vorbit despre mine?

- Crede ca esti Julieta.

- Julieta, lui Shakespeare?

- Chiar ea - zambi Zack.

Angel inghiti in sec. Tot zgomotul din jurul lor disparuse dintr-o data. Era ca si cum ar fi fost singuri.

- Ce i-ai spus despre mine?

- M-a intrebat daca am iubita, si eu i-am spus ca exista cineva in viata mea, dar ca nu putem fi impreuna - raspunse el cu o voce ragusita. Este cel mai aproape de adevar.

Adevar. Angel respira profund, dar o durea inima.

- Esti bine?

- Nu, gandi ea. Niciodata nu va mai fi bine. Pentru ca in acel moment, in acea secunda, isi dadu seama ce se intamplase.

Se indragostise iremediabil de Zack Rayder.