The Doctor (in curs de editare-nu poate fi citita)

Capitolul 11 - Bad luck

Aceasta se intoarse uimita catre Ryan.

-Ce s-...*nici nu apuca sa vorbeasca,caci Ryan o intrerupe.

-Nici sa nu indraznesti sa intrebi ce s-a intamplat!

Amanda il rugase sa vorbeasca in vestiar,pentru ca toata lumea se uita la ei.

-Ce s-a intamplat?*intreba mai mult in soapta.

-Unul dintre acei batrani,de care ti-am spus sa te ocupi tu,a murit acum cateva minute numai din cauza ta,fiindca ti-am zis ca sunt alergici si tu exact pastilele alea i le-ai dat , iar celalalt se lupta sa traiasca.

Din perspectiva Amandei : 

Nu imi venea sa cred ce aud,credeam ca e o gluma proasta. Cum am putut sa ii incurc ? 

Mi-am pus mana la gura socata si ma uitam in gol incercand sa procesez vestea pe care tocmai am primit-o. 

Trecusera ceva timp si eu tot nu puteam scoate nici un cuvant.

-Nu vreau sa mai vii la serviciu o perioada,cel putin nu pana nu se linistesc apele , toti vor vrea sa stie cine a facut asta si iti dai seama ca nu stiu ce sa le spun. Poti pleca de acum.

-Ryan...

-Nu,Amanda, te rog sa pleci cat mai repede.*spuse asta,apoi iesi grabit din vestiar.

Ma schimb in hainele mele obisnuite si plec. Afara ploua cu galeata si nici umbrela nu aveam,nici un taxi nu trecea asa ca am pornit la pas. In fata mea era o cabina telefonica in care se pare ca era un copil,o fetita in jur de 13-14 ani,care plangea. 

Cand aceasta m-a vazut, m-a intrebat:

-Bun-buna ziua,ma puteti ajuta ,va rog ,sa ajung la tata?

-Sigur,draga mea. Unde e tatal tau acum?

-La firma, cred...

-La ce firma?

-De masini.

Erau o gramada de firme de masini in oras,trebuia sa merg la fiecare,dar vremea nu prea ma ajuta.

-Uite cum facem,te duc la mine acasa si de acolo il vom suna pe tatal tau si va veni sa te ia,ok?

-Ok..

Cum am mers putin mai incolo , era o statie de taxiuri, ne-am urcat in unul si am plecat.

I-am facut un ceai cald copilei , i-am dat niste schimburi fiindca hainele pe care le avea erau fleasca.

-Care e numele tau?

-Amanda,al tau ?

-Cansu.

-Ce nume frumos ai, Cansu! Ii stii numarul tatalui tau?

-Da.

Am format numarul spus si am apelat. O voce groasa,impunatoare,dar ciudat de blanda si de calma,imi raspunse. Ingrijorarea i se citi in voce atunci cand i-am spus ca fiica lui se ratacise si ca e la mine acum. I-am dat adresa si in mai putin de 10 minute,la usa batea cineva. Ma ridic de pe canapea si ma duc sa deschid. Eram nerabdatoare sa vad cu cine seama Cansu de e asa frumoasa,cu ochii aIa negri,parul negru si zambet de printesa,dar cand am deschis usa si am vazut fiica cui se afla in sufrageria mea , am ramas nemiscata in tocul usii. Ma uitam la domnul Hakan si acesta era la fel de uimit ca mine.

-Amanda? 

-Domnule Hakan? 

-Cansu este la tine?

-Da,este la mine. Intrati , este in sufragerie.

Dl Hakan rasufla usurat.

-Tata?*Cansu se ridica si alerga spre tatal ei si ii sari in brate.