Prolog

526 23 0
                                    

Viața fiecăruia poate lua o întorsătură grozav de gravă doar printr-o simplă clipire din ochi sau prin niște cuvinte aruncat la întâmplare.

Și viața mea s-a schimbat, însă eu nu regret nimic din ce s-a întâmplat și niciodată nu voi regreta ceea ce am ales să fiu, ceea ce am ales să devin. Voi rămâne indiferent de situație cu zâmbetul pe buze, pentru că asta sunt eu.

- Tu de ce ești aici? Spune una dintre femeile din mulțime, și totodată colega mea de „cameră", așezându-se la masa unde eu îmi mâncam prânzul. Îmi ridic privirea din farfurie uitându-mă la ea.

- Pentru că m-am lăsat prinsă.

- Oh, te rog. Tu te-ai lăsat prinsă, toate persoanele de aici se tem de tine și eu nu înțeleg motivul, crezi că dacă îmi zici că te-ai lăsat prinsă o să te cred?

- Nu te pune nimeni să crezi ceea ce nu vrei să crezi.

- Am auzit lucruri groaznice despre tine, am auzit despre toate victoriile tale despre tot ce ai făcut în lunile în care ai fost nimeni alta decât diavolul în persoană.

- Aha. Mormăi eu, am auzit replica aceasta de atâtea ori în douăzeci și cinci de ani de când sunt aici.

- Aș putea spune că mă tem pentru viața mea, având în vedere că am devenit de curând colega ta de „cameră", veștile circulă repede pe aici și toate de aici par să se teamă de tine. Nimeni nu îți știe povestea în totalitate, toate au câte o variantă. Iar eu.... spune însă o întrerup

- Te-ai gândit că am să îmi omor timpul liber vorbind cu tine despre viața mea? Spun privind-o cu indiferență.

- Sună nebunesc, dar am putea comunica, probabil nu vom mai ieși de aici niciodată, ce ai de pierdut? Mă întreabă aceasta căutându-mi privirea.

- Probabil ar trebui să te omor pe urmă, dar fie ce o fi, urmează-mă. Spun și mă ridic de la masă, îndreptându-mă spre bârlog.

O dată ajunse mă întind în pat și îmi arunc privirea pe tavan după câteva minute bune de tăcere mă ridic în șezut și o fixez pe Dina cu privirea.

- Dacă vrei să ști totul despre mine o să îți spun, dar ferească sfântu Lucifer dacă scoți un cuvânt, nu uita, în fiecare zi îți voi spune o parte din viața mea, nu pune întrebări pe parcursul poveștii și așteaptă, pe viitor o să ai răspuns la fiecare întrebare.

Dangerous: ÎnceputulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum