Eu cad încet printre memorii vechi,
stafii uitate
Înghețat în timp, pierdut în alb,
lacrimi agitate
În vânt de Aprilie, eu îți caut glasul
de întuneric răpit
Dar, dar oare a fost eclipsă atunci
sau doar ai clipit?
Și cad crini, petale-n ploaia rece,
înghețată de April
Peste covor de roze moarte,
doar spini și sictir
Tu, nu te știu,pierdută-n câmp de flori
sau printre nori
Prima roza ce-a zâmbit acum un an,
roză ce-acum mori
Dar e cald afară, și eu cad înghetat
printre fulgi
Mă izbesc de pământ, sunt aici,acolo
și oriunde poți să fugi
Dar tu nu fugi, căci doar sunt eu
un fulg nebun
Un nimeni printre nimicuri...
dar te iubesc,ce să mai spun?
