Capitolul patru

3K 208 66
                                    


Devon Maxweel

Întâlnirea, dacă pot să îi spun așa, cu Nedyah m-a făcut să stau pe gânduri. Nu știu cine e sau ce vrea, dar clar că acel nume nu există. E ceva ciudat la el, dar în sensul bun. Felul lui de a fi, mișcările, gesturile, buzele, ochii, părul mă duce cu gândul la cineva cunoscut. Dar cine? Cine poate fi acest bărbat?

Mafiot? Proxenet? Criminal? Dacă e așa, e unul foarte sexy și ar trebuie să stau departe de el.

Am intrat val-vârtej în apartament, intrând repede în bucătărie și aruncând zahărul pe masă. M-am îndreptat spre living și acolo am văzut-o pe prietena mea, mâncând popcorn și uitându-se la serialul Shadowhunters. Îmi dau ochii peste cap și opresc serialul, punându-mă în fața ei.

— Hei, acolo era o scena importantă, dă-te din fața mea! Astfel îl aduc pe Jace aici și te face una-doua! Se revoltă și eu încep să râd.

— Ești obsedată de serialul ăla, îi mărturisesc și mă pun pe canapea, lângă ea.

— De fapt, sunt obsedata de Jace, dar nu spune asta nimănui. Râde și ea. Și... cum e vecinul tău? Ați făcut cunoștință?

— Da, am făcut cunoștință, îi spun și iau și eu câteva floricele în gură.

— Și?

— Și? o întreb la rândul meu.

— Hai mă Devon, scuipă tot!

— Îl cheamă Nedyah, e al naibii de sexy și mi se pare cunoscut, îi mărturisesc și mai iau încă câteva guri de floricele.

— Cum ai spus că îl cheamă? mă întreabă ea și mă încrunt.

— Nedyah, de ce?

— Sunt sută la sută sigură că îl cheamă Hayden, chiar baba de la 20 mi-a spus asta, îmi spune și scuip toate floricele pe care le aveam în gură pe fața Emmei.

— Poftim?!

— Ce dracu' Devon?! țipă și se ridică de pe canapea scuturându-se de floricele amestecate de mine.

— Îl cheamă Hayden? o întreb și ea dă din cap în semn ca da. Poate ai auzit tu greșit de la baba aia, n-are cum să se numească așa.

— Draga mea prietenă, nu numai un Hayden exista pe planeta asta, sunt sute, poate mii de Hayden. Nu mai trăi în trecut, lasă-ți prezentul și viitorul sa se apropie de tine.

— Atunci, dacă tu te crezi deșteaptă, de ce mi-a spus că îl cheamă Nedyah?

— Poate fi al doilea nume? Nu știu, îmi spune și eu doar oftez.

Chiar când credeam că asta ar fi singura întâlnirea pe care am avut-o cu el, curiozitatea mă macină să mă duc la el și să îl întreb de ce m-a mințit. Nici nu mă cunoaște și deja mă minte.

— Sigur baba aia nu minte? E baba și știi,  poate a auzit greșit, are vreo 70 și ceva de ani...

— Baba aia de care zici tu, are 57 de ani și nu pare deloc a babă. Îmi spune Emma și își dă ochii peste cap.

TICĂLOSULUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum