"Descoperirea secretului"

46 8 0
                                    

Toata ora am fost pe alta planeta si ma pierdeam în ochii cafenii a lui Derek care ma priveau duios. În pauza mi-am luat telefonul, castile si am plecat în locul unde stau de obicei cu prietenii mei, dar acum eram singura, Anda era la biblioteca scolii si Robert la antrenamentele de fotbal. În cele din urma apare Derek.

-Ah... Scuze credeam ca nu-i nimeni... Îmi pare rau ca te-am deranjat. Zice el si da sa plece.
-Stai! Derek nici mie nu-mi place ceea ce se întampla între noi, dar nu avem încatru, întelege asa e cel mai bine...
-Iar tu întelege ca m-am saturat sa mai ascund ce simt! Zice el si îmi mangaie usor obrazul. Atunci nu mai ma pot stapanii si îl sarut si el îmi raspunde la sarut.

Apare Anda care scapa cartile din mana si ramane masca cand ne vede. Eu o observ. Ea da sa fuga, dar merg dupa ea.

-Anda! Anda stai!
-Ce e Emma?!
-Nu e ceea ce pare?
-Nu e ceea ce pare?! Pai atunci ce e? Nu pot sa cred ca ai facut asta! De asta te înteresa pe tine cum îmi merge mie cu Derek ca sa poti sa îl ai pentru tine. Credeam ca îmi esti prietena, dar mai dezamagit!
-Anda pot sa-ti explic!
-Serios?! Bine! Pai dai drumul! Vreau sa aud cum ma mai minti în continuare...
-Dar nu te-am mintit!
-Nu... Doar nu mi-ai zis adevarul!
-Anda nu am vrut sa te ranesc!
-Si te-ai gandit ca daca ma minti o sa fie mai bine?! Robert stie?
-Nu, Robert nu stie... Si te rog nu-o spune...
-Nu o sa-i spun, tu decizi daca îi spui sau nu.
-Mersi...
-Dar ar fi bine sa o faci cat mai repede!
-Da... Stiu...
-Daca îmi acorzi putin timp o sa îti explic totul...
-Bine...
-Pai totul a început cu o îmbratisare care mi-a dat fiori în tot corpul si mi-a facut inima sa o ia la goana, dupa înca una si apoi privirile si dupa cazatura peste el urmata de un sarut care mi-a facut inima sa bata foarte tare si pe care de prima data am vrut sa îl ignor, apoi alt sarut care mi-a placut si nu am putut sa ascund asta si dupa o multime de sentimente dezvaluite si nu mai pot ascunde ceea ce simt...
-Wow... Wow... Wow... Ia-o mai usor.
-Okey pai Derek simte ceva pentru mine si eu pentru el si la început am încercat sa ma mint ca nu e asa, dar dupa am realizat ca eu chiar simt ceva pentru el si si el pentru mine doar ca îmi era frica sa nu ranesc persoanele la care tin adica pe tine si pe Robert asa ca am ascuns totul... Si îmi pare rau! Înteleg daca ma urasti si nu mai vrei sa fii prietena me.😔
-Emma... Nu as lasa un baiat sa stea în fata prieteniei noastre, eu nu sunt suparata ca tu si el va iubiti ci pentru ca m-ai mintit! Plus ca eu nu mai simt nimic pentru el si nici nu stiu daca am simtit ceva sau era doar asa o simpatie... El pe tine te iubeste si tu îl iubesti pe el! Doar ca trebuia sa îmi spui as fi înteles si sunt sigura ca si la Robert daca i-ai spune ar întelege...
-Robert nu ar întelege! Cel mai probabil l-ar lua la bataie... Si nu pot sa îl fac sa sufere, el mereu a avut grija de mine...
-Emma sa stii ca Robert e foarte întelegator chiar daca mai
r are scapari de gelozie! Am vorbit cu el cand am fost la film cat timp asteptam sa ajungi tu cu Derek si e chiar foarte întelegator, eu zic ca îl ranesti mult mai rau daca ascunzi faptul ca simti ceva pentru Derek..
-Da stiu... Dar si pentru el simt ceva el ma face sa zambesc, are grija de mine si îmi este mereu alaturi si e asa atent... Pe cand pentru Derek simt ceva de nedescris, o iubire infinita, cand sunt cu el sunt eu însami si ma comport ca un copil, el îmi face inima sa sara în sus de fericire. Apare Rober si noi ne oprim brusc.
-Hei ce faceti? Despre ce discutati? Zice el zambind în timp ce noi ne uitam ciudat una la alta.
-De-despre nimic... Zic eu uitandu-ma la Anda si balbaindu-ma.
-Sigur e totul în regula?
-Da. Zice anda cu un zambet fals.
-Nu... Defapt nu este totul în regula...
-Nu? Dece? Ce s-a întamplat?
-Vezi tu, eu... Apare Derek întrerupandu-ma.
-Emma! Striga el.
-Ce este?
-Am nevoie de ajutorul tau la un exercitiu la matematica.
-Bine...
-Pai si cu mine cum ramane? Ce voiai sa-mi zici?
-Îti zic mai tarziu, promit!
-Off... Bine...

*Din perspectiva lui Anda*

Derek a întrerupto intentionat pe Emma. Emma pleaca lasandu-ma pe mine singura cu Robert care ofteaza si se pune pe banca. Ma pun langa el si încerc sa discutam.

-Hai nu fi suparat.
-Sa nu fiu suparat? Tu nu vezi ca în ultimul timp Emma sta mai mult cu Derek? Eu nici nu mai exist pentru ea.
-Nu o lua asa. Emma încearca sa fie cat mai draguta cu el pentru ca se cunosc de mult si stie ca tu o sa întelegi.
-Pai putea macar sa ma pupe cand a plecat, dar n-a facut-o.
-Era grabita si ea.
-Da... Tu esti cea mai buna prietena a ei, nu stii ce se întampla cu ea?
-Tot ce pot sa spun e ca are o viata complicata. Zic eu si sunt întrerupta de sonerie.

Robert chiar e o persoana minunata si nu merita sa sufere. Emma trebuie sa îi spuna adevarul cat mai repede. Sincer începe sa îmi devina simpatic, sper sa nu încep sa simt ceva pentru el. El este super, iar eu sunt o tocilara nu o sa ma placa în veci. Se suna si mergem fiecare în clasele noastre.

*Hei... Va multumesc mult ca-mi cititi cartea si sper sa va placa. Va rog mult sa-mi spuneti parerea în comentarii si sper sa ma ajutati cu niste voturi ;)
Va pup si va iubesc mult!!!*

O iubire complicatăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum