O iubire complicată

"Ora de sport"

-Buna. Ma saluta el neobservandu-o pe Anda.
-Buna. Raspund si eu si Anda. Robert e putin surprins si nu stiu de ce? Pentru ca nu a observat-o? Pentru ca Anda a revenit la normal? Sau pentru ca i-a raspuns la salut?
-Ea este Tania, colega mea. Zice neluandusi ochii de la Anda.
-Încantata de cunostinta! Eu sunt Anda. Mi-o ia ea înainte.
-Încantata, ma numesc Emma.
-De asemenea fetelor. Îsi strange mana cu mine si apoi cu Anda, caruia îi zambeste putin fortat.
-Ce ora aveti acum? Întreaba Robert.
-Cred ca sport... Voi?
-Desen. Am auzit ca a venit un profesor nou de sport.
-Asa am auzit si eu.

Se suna de ora si ma întrebt împreuna cu Anda spre dulap, iar apoi spre vestiar ca sa ne schimbam în echipament. Îmi iau o bustiera sport, colanti, tenesi si o geaca de trening. Mergem spre sala de sport si cand sa ma alatur celorlalti...

-Hei tu! Îmi îndrept atentia asupra persoanei care am impresia ca pe mine m-a strigat. E un barbat cam de 20-21 de ani, bine facut, saten si cu ochi ciocolatii. Probabil e noul profesor de sport.
-Eu?
-Da, tu! Cum te numesti?
-Emma.
-Domnisoara Emma s-a sunat de ora acum aproximativ 10 minute. Unde ai fost?
-Am fost sa ma schimb. Ma scaneaza din cap pana în picioare si privirea lui ramane fixata pe pieptul meu, pervers nenorocit!
-Asta trebuia sa faci în timpul pauzei, nu dupa ce s-a sunat! Nu-mi place ca elevii sa întarzie la orele mele!
-Bine...
-Drept pedeapsa, treci si fa 40 de genoflexiuni! Si sa fie corecte!
-Poftim?!
-Vrei mai multe?

Nu mai comentez si ma apuc sa fac genoflexiunile în timp ce ceilalti se joaca cu mingile. El doar sta si ma scaneaza în continuare.

-Nu faci bine.
-Si acum îmi spui? Rade si eu nu înteleg ce e asa amuzant.
-Stai sa te ajut. Zicand asta vine si ma pozitioneaza cum trebuie. Încearca acum.

Dupa 20 de genoflexiuni îmi zice sa ma opresc si sa fac niste tractiuni la bara. Îmi dau jos geaca de trening fiind ca îmi este incomod sa fac tractiuni cu ea, ramanand doar în bustiera sport. Profu' a ramas surprins, dar putin îmi pasa. Încep sa fac tractiuni sub observatia atenta a domnului profesor. Termin de facut tractiunile si dupa se suna de pauza. Macar am scapat si de apucatul asta.

-Foarte bine domnisoara Emma!

Nu zic nimic doar îi zambesc fortat si ma îndrept spre vestiar ca sa o gasesc pe Anda. Ma schimb repede si cand ies din vestiar dau de Derek care pare... Nervos? Ce o mai fi patit acum?

-Ce-a fost aia?
-Buna si tie...
-Scuteste-ma... Am întrebat ceva.
-Nu stiu la ce te referi!
-De ce ai facut tractiuni doar în bustiera?
-Fiind ca îmi era incomod sa le fac cu geaca de trening pe mine!
-Tu ai vazut cum se uitau toti la tine?! Inclusiv profesorul ala caruia îmi venea sa-i scot ochii!
-Si? Mare lucru!

Nu stiu cum se face dar vipera roscata sare de nicaieri la Derek în spate. Ea mai lipsea... De parca nu aveam destui nervi si fara sa-i vad fata esuata! Si culmea Derek care mai-nainte era nervos, acum nu face altceva decat sa rada!

-Buna Emma!
-Scuteste-ma! E asa o prefacuta...

M-am îndreptat spre clasa de una singura. Restul orelor nu s-a mai întamplat nimic. Acum merg alaturi de Anda spre iesirea liceului. Nu pasesc afara din incinta liceului ca cineva ma prinde de brat si ma întoarce din drum. Ma bregatesc sa-i spun niste cuvinte nu tocmai demne de o domnisoara, celui sau celei care m-a întors cu atata brutalitate, dar buzele mele fac contact cu buzele cele mai dragi mie.

-Hei micuto...
-Hei...

Am un zambet asa tamp pe fata, dar nu-mi pasa. O vad pe Tara ca se îndreapta spre noi si îl sarut iar pe Derek. Se încrunta cand ne vede si daca privirea ei ar avea lasere, as fi moarta de mult. Nu pot sa ma abtin sa nu ranjesc draceste. Îi fac cu ochiul ca sa o enervez mai tare si pot sa jur ca îi ies flacari pe nas în momentul asta. Pufneste nervoasa si îsi continua drumul. Dute învartindute, e al meu si doar al meu ramane!

-Esti rea...
-Eu? Nu...
-Ati terminat Romeo si Julieta? Ne trezeste Anda din transa si ce prietena mai sunt si eu, am uitat complet de ea.
-Morocanoaso...

Îl pup pe Derek pe obraz si îmi iau "la revedere" de la el. Aproape am ajuns la casa Andei si am parcurs tot drumul acesta în liniste.

-Emma?
-Da?
-Pot sa te rog ceva?
-Desigur, orice.
-Vezi tu... Am nevoie de niste rochii si haine noi si vroiam sa te rog daca poti sa vii maine cu mine la cumparaturi?
-Normal ca pot.
-Ce bine... Mersi...
-Dar de ce ai nevoie de rochii noi?
-Ai mei au zis ca în primele zile în care o sa ma mut acolo o sa particip la foarte multe cine de afaceri si trebuie sa ma prezint mereu îmbracata diferit.
-Am înteles.

Dupa ce am ajuns langa casa Andei, o îmbratisez si îmi iau "la revedere" de la ea. Ajung si eu acasa unde mama si matusa mea se uita la un film siropos si plang.

-Buna! Zic si le pup pe amandoua.
-Buna scumpo... Ma saluta mama.
-Daca ti-e foame ai mancare în frigider.
-Bine... Cum a fost aseara la întalnire matusa?
-Cum sa fie? Ca la oricare întalnire. Îmi raspunde scumpa mea matusa total absenta.