O iubire complicată

"Filmuletul"

-Asa cum tie nu ti-a pasat de ce simteam eu pentru Emma?
-Ah... Încerc si eu sa te ajut si nici atunci nu putem vorbi normal! De cate ori sa îti spun ca îmi pare rau si chiar mi-ar placea sa treci peste si sa încercam sa fim prieteni!
-Pff... Bine... Scuze, nu stiu ce m-a apucat.
-Deci simti ceva pentru Anda?
-Derek sincer nu stiu ce simt...

*Din perspectiva lui Eliza*

Treceam din întamplare pe langa banca unde Derek si Robert discutau despre un subiect foarte interesant, Anda. În ultimul timp se pare ca Anda si Robert al meu se înteleg bine, mult mai bine decat îmi puteam închipui vre-o data, dar asta nu pentru mult timp! Am eu grija de asta! Scot repede telefonul si încep sa filmez discutia dintre cei doi. Saracuta Anda nici nu stie ce o va lovi...

R: -Derek nici nu stiu ce simt... Anda e tocilara scolii mereu a fost asa, nici un baiat nu s-a apropiat de ea vre-o data, e timida, retrasa si toceste toata ziua. Daca oamenii ar auzi ca între mine si ea ar fi ceva întreaga mea reputatie construita pana acum în scoala asta se duce de rapa din cauza ei...

Opresc filmarea, îmi este de ajuns tot ce am filmat pana acum. Anda scumpa mea, te-ai pus cu cine nu trebuia! Robert este si va fi numai al meu! Si vreau ca asta sa fie clar pentru toata lumea! Fara sa mai stau pe ganduri îi trimit filmarea cu anonim lui Anda.

*Din perspectiva lui Derek*

-Derek nici nu stiu ce simt... Anda e tocilara scolii mereu a fost asa, nici un baiat nu s-a apropiat de ea vre-o data, e timida, retrasa si toceste toata ziua. Daca oamenii ar auzi ca între mine si ea ar fi ceva întreaga mea reputatie construita pana acum în scoala asta se duce de rapa din cauza ei... Si stii care îi lucrul cel mai rau?
-Uimeste-ma! Care?
-Faptul ca daca reputatia mea în scoala asta s-ar duce de rapa pentru Anda nu m-ar deranja deloc! Nu stiu cum se face, dar cand sunt în preajma ei parca sunt cu totul altcineva. Ma schimba si îmi place al dracului de tare. Dincolo de aparente este minunata, este asa de frumoasa si asa de desteapta... Si mintea mea îmi spune ca nu o merit...
-Dar inima ce-ti spune?
-Inima mea cand sunt în preajma ei o ia la goana... Am sarutat-o si mi-a placut... Are niste buze asa dulci si m-as putea obisnui sa le sarut toata viata...
-Deci o placi?
-Nu o plac! O ador! Dar nu stiu cum ea s-ar putea uita la unul ca mine...
-Arata-i ca o placi!

Se suna de intrare la ora si ne îndreptam spre intrarea in scoala.

*Din perspectiva lui Emma*

Merg cu Anda în clasa si-mi dau seama ca i-am lasat pe baieti singuri sa vorbeasca... Sper sa nu se fi întamplat ceva rau, ei nu se prea agreaza. Intram în sala de clasa si ne ajezam în banca. Peste putin timp intra profesorul de geografie si începe sa ne predea... Dupa ora eu cu Derek merg la biblioteca scolii sa împrumutam o carte, as fi mers cu Anda ea se pricepe sa-mi recomande carti, dar are putina treaba si a mers sa-si ia telefonul din dulap.

*Din perspectiva lui Anda*

Ma duc la dulap ca sa-mi iau telefonul fiind ca am pe el descrierea unei carti pe care trebuie sa o predau astazi, dar pe care am uitat-o acasa asa ca pana la ultima ora am timp sa o rescriu. Îmi iau repede telefonul si vad ca am un mesaj anonim în care este un fimnulet. Ma uit la fimulet si încremenesc... Simt cum lacrimile îmi invadeaza fata si ceva ma înteapa în piept... Cum poate sa spuna asa ceva despre mine? Cum?!

-Hei... Anda esti în regula? De ce plangi?
-Tu... Lasa-ma în pace! Nu vreau sa mai vorbesc cu tine în viata mea! Te urasc!!! Cum ai putut sa zici asa ceva?! Cum?!!
-Poftim? Anda ce ai ce s-a întamplat?!! -Acum te prefaci ca nu stii ce s-a întamplat?! Uite asta s-a întamplat! Zic si ii arat filmuletul de pe telefon.
-Anda... Nu e ceea ce pare! Eu n-am zis asta! Adica am zis, dar nu asa cum crezi tu...
-Stii ce? N-am nevoie de nici o explicatie! Ramai cu reputatia ta si lasa-ma în pace! Nu vreau sa te mai vad! Zic si fug spre baie plangand.

*Din perspectiva lui Robert*

Nu înteleg cum a ajuns filmuletul ala la ea... Cine ar putea face asa ceva? În orice caz cineva care nu o vrea pe Anda aproape de mine sub nici o forma, dar cine? În loc sa ma apropii de ea si sa o invit în oras asa cum aveam de gand înainte sa aflu de fimulet, acum am departat-o... Jur ca daca aflu cine a facut asta îl omor!!! Daca am pierdut-o definitiv? Ce ma fac? Îi caut pe Emma si Derek la biblioteca acolo unde mi-a zis Derek ca merg. Pana si asta îmi aduce aminte de Anda... Ei ii plac cartile si aici am venit eu cu ea sa studiez pentru prima data... În cele din urma îi gasesc pe cei doi porumbei.

-Hei... Robert, frate nu trebuia sa fii cu Anda? Ma întreaba Derek.
-Cu Anda? De ce ar fi el cu Anda? Întreaba Emma nestiind nimic din ceea ce trebuia eu sa fac.
-Amm... Am încurcat-o frate...
-Frate? Stai... Ce mama dracului am pierdut eu? De cand va întelegeti voi asa bine?  Si despre ce încurcatura vorbesti?
-Emma nu ma mai întrerupe!
-Bine...