O iubire complicată

"Gelozie"

-Emma esti bine? O întreb.
-Da... Ma doare putin capul.
-Ai idee cine ti-ar fi putut face asta? Întreba Robert.

Emma se uita la roscata si se încrunta. Aceasta îi zambeste fortat. Ezita sa raspunda la întrebarea lui Robert.

-Emma, am întrebat ceva. Continua dupa un timp Robert.
-Nu... Nu stiu...
-Îmi pare atat de rau pentru ce ti s-a întamplat. Adauga Tara.
-Sunt sigura de asta! Îi raspunde ironica Emma.
-Unde îti este coroana? Remarca Derek.
-Chiar ca... Nu am vazut-o în baie. Completeaza Andrew.
-Nu-mi amintesc ce s-a întamplat cu ea...
-Oricum tu esti o regina cu sau fara coroana aceea. Zice Andrew facand-o pe Emma sa zambeasca si pe Derek sa îi arunce sageti din priviri.

Robert îsi aseaza mana dupa mijlocul meu si ma trage catre el. Andrew îi aduce zambetul pe buze Emmei, iar Derek moare de ciuda. Nimeni nu este vinovat pentru ceea ce simte el. El a ales, deci el sa plateasca. Roscata îsi aseaza mainile dupa gatul lui Derek si spune:

-Nu-i asa ca suntem frumosi? Fiecare cu regina si regele sau.

Emma o priveste un moment apoi îsi muta privirea pe Derek si zambeste.

-Sa stii ca ai dreptate pentru prima data! Eu sunt fericita fiind ca Andrew e un baiat foarte dulce, Tania e fericita atunci cand Robert o îmbratiseaza, iar Derek e cel mai fericit langa tine. Zice Emma accentuand ultimele doua cuvinte. Nimeni nu zice nimic, dar se vede clar ca lui Derek nu-i place cele auzite.

*Din persfectiva mea*

De ce nu le-am zis cine m-a încuiat în baie? Pai... Nu m-ar fi crezut nimeni oricum. Nu vreau sa creada ca îi port pica doar pentru ca m-a despartit de Derek. Derek îsi va da seama pe cine a ales langa el mai devreme sau mai tarziu. Pot vedea cat de mult îi displace sa vada apropierea dintre mine si Andrew, dar nu-mi pasa, nici mie nu mi-a fost usor cand a cazut în capcana scorpiei. Dupa ce am aprobat ce a zis scorpia, mi-am întors atentia asupra baiatului de langa mine. Andrew e un baiat atragator, dar îl vad doar ca pe un prieten.

-Esti cea mai minunata fata pe care am întalnit-o vreo data.

Îi zambesc pentru a nu stiu catea oara în seara asta în semn de multumire. Îsi apropie fata de a mea, buzele mele fiind doar la cativa centimetri de ale lui. Vrea sa ma sarute... Of Doamne... Ce sa fac? Adica... Nu vreau sa îi fac sperante false, dar vreau sa îl fierb putin pe Derek... Atunci cand buzele sale reci le ating pe ale mele îi raspund la sarut fara sa mai stau pe ganduri. Saruta asa timid si tandru, de parca i-ar fi frica sa nu faca ceva gresit. Ne desprindem din sarut si ne privim cateva secunde. Aud un marait înfundat din partea lui Derek, dar îl ignor.

-Eu cred ca ar trebui sa merg acasa. Zic eu.
-Te duc eu. Zic Andrew si Derek la unison.
-Nu trebuie, pot merge si singura.
-Nu. Insist. Spune Andrew
-Bine... Spun zambind.
-Ba nu! Emma te duc eu! Zice Derek nervos.
-Tocmai am stabilit ca merg cu Andrew. În plus n-as vrea sa va deranjez... Spun uitandu-ma spre Tara.

Dupa ce o îmbratisez pe Tania si îmi iau la revedere de la toti, îl iau de brat pe Andrew si ne îndreptam spre masina lui... Îmi deschide portiera ca sa intru apoi înconjoara masina si urca la volan. Dupa ce îi zic adresa, niciunul din noi nu mai zice nimic. Ajunsi în fata casei mele, îmi îndrept privires spre Andrew.

-Mulțumesc ca m-ai condus...
-A fost placerea mea. Spune si zambeste timid.

Îl sarut pe obraz si ies din masina. Merg cu pasi marunti pe alee. Aud portiera masinii deschizanduse si închizanduse la loc si simt cum cineva ma apuca de încheietura mainii. Ma întorc curioasa spre Andrew care parea nesigur pe ceea ce va urma sa spuna.

-Emma... Stiu ca nu ne cunoastem de mult timp, dar ma întrebam daca ai vrea sa... Adica... Stii tu sa...
-Îmi ceri cumva o întalnire?
-Am...Da...
-Mi-ar face placere sa ies cu tine.
-Vin sa te iau luni seara la 8. Spune zambind.
-Sigur. Zic si îi întorc zambetul.

Ne privim cateva secunde intens... Apoi se apleaca sa ma sarute pe obraz si îmi sopteste un "noapte buna" la ureche. Nu apuc sa-i raspund deoarece se întoarce si pleaca spre masina. Se urca la volan si porneste cu viteza.

-Noapte buna! Soptesc în cele din urma.

Ma îndrept spre intrarea în casa. Mama si matusa Amelia dorm la ora asta asa ca îmi descalt pantofii si pornesc în cea mai mare liniste spre camera mea. Încui usa camerei si ma trantesc pe pat. Azi a foat o zi lunga si obositoare. Ma ridic si ma privesc în oglinda, iar spre surprinderea mea aratam destul de bine. Machiajul era intact, rochia era în regula, doar parul îmi era putin deranjat. Ma dezbrac de rochie si îmi iau din dulap un maiou larg si o pereche de pantaloni scurti. N-am chef sa ma demachiez acum, o voi face maine. Merg spre pat si zaresc pe noptiera de langa, afisul pentru auditiile de dans. Am si uitat ca sunt maine... Si nici nu m-am gandit la o coregrafie, pot spera doar ca improvizatia ma va ajuta. În cele din urma, adorm cu gandul la ceea ce voi face maine.

"Sunt într-o sala de sport... Niste fete sunt cu ochii pe mine... Muzica începe sa rasune în toata încaperea... Încep sa dansez... Si..."

Un nou capitol dragilor... Nu uitati sa va lasati parerea în comentarii... Va pup😘❤