"Popularitate"

32 4 0
                                    

-Si eu care credeam ca viata mea e complicata

Se aude vocea directorului în microfon si toti ne îndreptam atentia asupra lui.

-Dragi elevi, este timpul sa anuntam cine este cel mai popular boboc si cea mai populara boboaca al acestui an!

Aplauzele rasuna în toata sala, iar pliculetele, în care cel mai probabil sunt rezultatele voturilor, îi sunt înmanate directorului.

-Liniste va rog... A sosit momentul mult asteptati de toti... În aceste plicuri sunt rezultatele voturilor... Deci sa nu o mai lungim atata... Deschide plicul roz si continua. Cea mai populara boboaca al acestui an... este... nimeni alta decat... frumoasa... Nilvana Emma!!!

Aplauze însotite de strigate de bucurie învaluie iar sala si eu sunt blocata. Nu pot sa cred... Luminile sunt pe mine si ochii celor prezenti în aceasta seara la acest bal la fel. Directorul ma invita sus pe scena si îmi aseaza pe cap coroana. Urmand o noua serie de aplauze.

-Acum urmeaza sa aflam si cine este cel mai popular boboc al acestui an... Deschide si plicul albastru si continua. Cel mai popular boboc al acetui an... este... Derek Turner...

Multimea aplauda iar, eu stau pur si simplu blocata. Eu si Derek? Derek urca pe scene si directorul îi aseaza coroana pe cap. Toti aplauda si par fericiti. Si credeti-ma stiu ce zic, unii din ei doar par fiind ca sub masca asta plina de fericire sunt sigura ca pe fiecare îl încearca un sentiment mai putin bun.

-Acum urmeaza dansul bobocilor populari, va invitam pe scena dragilor.

Derek ma ia de mana si îmi zambeste cald. Mergem împreuna pe ringul de dans. Începem sa dansam pe o melodie lenta. Ma pierd în ochii lui superbi si corpul îmi vibreaza sub atingerile lui. Dintr-o data toti aplauda si încep sa tipe ca sa ne sarutam. Nu am puterea necesata sa reactiones cumva, Derek îsi apropie buzele de ale mele si ma saruta timid. Nu stiu de ce, dar îi raspund la sarut, pur si simplu simt ca am nevoie de sarutul acesta ca de aer. Probabil dupa voi regreta, dar se zice ca în viata trebuie sa faci ceea ce simti, iar eu simt ca ma topesc încet, încet doar în bratele lui. Ne desprindem din sarut atunci cand melodia se termina si sala e învaluita de tipete si aplauze. Ma uit la Derek si realizez ca e timpul sa ma îndepartez. Ma pierd în multime si desi îl aud cum ma striga, prefer sa-l ignor. Merg în baie si ma opresc în fata oglinzii. Ma uit în oglinda si vad o Emma confuza si pierduta, eu nu sunt asa... De fapt... Ce tot zic eu aici... Eu sunt asa, doar ca... La fel ca toti cei de aici port o masca care ma face sa par încrezatoare si sigura pe mine doar ca sa nu las sa se vada cat de slaba sunt uneori...

-Acum esti fericita nu? Ai obtinut ceea ce vroiai... Îmi întrerupe Tara gandurile. Fata asta e nebuna daca ei i se pare ca sunt fericita acum.
-Poftim? Întreb confuza.
-Nu te face ca nu stii. Ai castigat titlul de cea mai populara boboaca si nu ti-a fost de ajuns, l-ai ademenit si pe Derek, mi-ai luat tot...
-Nu am chef de prostiile tale Tara... Între mine si Derek s-a terminat totul si ceea ce s-a întamplat între noi doi în seara asta a fost o greseala ce nu se va mai repeta.
-Sper ca asa sa fie... Pentru binele tau.
-Ma ameninti cumva?
-Nu. Eu doar te avertizez, dar tu ia-o cum vrei... Apropo, fiecare rege are o regina si cum Derek e regele si eu sunt regina lui, nu crezi ca aceasta coroana ar sta mult mai bine pe capul meu?
-Vrei coroana mea?
-Asta cred ca vroiam sa dau de înteles, deci... Da.
-Bine. Poftim! Îi întind coroana si o ia. O regina adevarata nu are nevoie de o coroana ca sa fie regina, iar tu nu vei fi niciodata o regina daca cersesti coroane!
-Cum zici tu... Zice indiferenta.

Iese din baie închizand usa dupa ea. Si dau sa ies si eu, dar ce sa vezi, usa nu se deschide. Psihopata aia m-a încuiat în baie. Cat de josnic. Încep sa bat în usa si sa strig dupa ajutor, dar probabil toti se distreaza si nu aud din cauza muzicii. Ma asez langa usa si tot ce-mi ramane de facut e sa astept. Într-un final adorm... Dupa un somn bine meritat aud cum cineva încearca sa descuie usa, o vad printre gene pe Tania.

-Dumnezeule... Emma... Striga Tania. Ce s-a întamplat? De cand esti aici? Esti bine?
-Da... Eu...
-Andrew!
-Ce este? Sa întamplat... Emma?! De cand eati aici? Esti bine? Întreaba Andrew sperian.
-Ajuta-ma sa o ducem de aici undeva.

Andrew ma ia în brate, ma duce într-o camera din local si ma aseaza pe o canapea.

-Merg sa-l caut si pe Robert. Zice Tania.

*Din perspectiva Taniei*

Saracuta Emma, cine i-ar fi facut asa ceva? Îl caut pe Robert si îl gasesc la o masa alaturi de baiatul care a luat titlul de cel mai populat boboc, Derek cred ca-l chema si de fata aceea roscata care se tot tine dupa el. Nu-mi inspira prea multa încredere aceasta roscata desi pare inocenta.

-Robert, te-am cautat peste tot...
-Ce este? S-a întamplat ceva?
-Da. Emma...
-Emma?!
-Da. Am gasit-o încuiata în baie si aproape inconstienta.
-Dar cine i-ar fi facut asta?
-Nu stiu...
-Si acum este bine? Unde este? Întreaba îngrijorat Derek.
-Este cu Andrew într-o camera pentru personalul de serviciu.

Îi conduc spre camera în care este Emma si îi rog sa faca liniste ca sa se poata odihnii. Se pare ca Emma este putin mai bine, am gasit-o în timp ce beia ceai pe canapea. Intram toti pe rand si ne priveste pe fiecare zambind, dar atunci cand roscata intra pe usa, Emmei îi apare o încruntatura pe fata. Sa aibe ea legatura cu ceea ce i s-a întamplat? Sau pur si simplu Emma nu o agreaza? Desi prima varianta mi se pare mult mai credibila, Emma e prea draguta ca sa nu agreeze pe cineva fara motiv.

-Emma esti bine? O întreb.

Buna dragi cititori! Sper sa va placa acest capitol deoarece este un capitol special. Azi se împlineste un an de la publicarea cartii "O iubire complicata".🎂🎉 Pe parcursul acestui an ati fost cu ochii pe ceea ce am publicat si va multumesc mult! Va doresc o zi minunata tuturor si lectura placuta în continuare!💐💌😘💖

O iubire complicatăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum