O fată nouă în oraș

7)

   După minunata plimbare cu caii, așa cum v-am povestit, era timpul să mergem la cină, unde eram obligată să îl aduc și pe Max, datorită înțelegerii mele cu mama. (din păcate...)
   
    Ajungem în fața ușii și îi spun lui Max:

Eu: Hei, uite, îmi pare rău că într-un fel ești obligat să vii la cina asta, cu părinții mei, datorită mie și mamei mele.

Max: Nu e nimic! Sincer, chiar nu voiam să merg acasă și să mă bată la cap surorile mele mai mici, fratele meu să țipe iar la mine că nu găsește telecomanda, mama și tata să urle unul la altul...

Eu: Stai, tu ai frați și surori!?

Max: De fapt am 5 surori mai mici și un frate cu 2 ani mai mare decât mine, care nu vrea să se mute de acasă, fiindcă nu ar supraviețui mai mult de 2 zile.

Eu: Wow! 5 surori!? Eu nu fac față nici cu mama și tata într-o casă, d-apoi cu încă 6 frați?

Max: Te obișnuiești cu timpul... Și nu sunt 6 frați, ci 7.

Eu: Cum adică 7? Pai nu erau 5 fete și un băiat, în afară de tine?

Max: Pai, da! Și mama o să mai aibă încă unul. Ne-a anunțat acum o săptămână.

Eu: Wow! nu cred că puteam spune altceva în acel moment. Mai bine, hai să intrăm! spun căutându-mi cheia.
   
    Descui ușa și când intrăm, observ că mama a exagerat cu pregătirile (ca de obicei). Pe masa mare din living era așezată o față de masă a mamei pe care o folosește doar când e o ocazie specială. (sau când vine la noi un musafir special)

Max: Wow! Părinții tăi s-au străduit, nu glumă!

Eu: Da... Să zicem că așa sunt ei. Să zicem...
   
    Între timp mama și tata și-au făcut apariția din bucătărie, mama ținând o tavă pe care era un pui mare sau un curcan mic, cred... (nu mă pricep la recunoașterea păsărilor prăjite, doar la mâncatul lor)

Mama: Bine ați venit! Luați loc.

    Max se așează și eu mă pun pe scaunul de lângă. Mama și tata s-au așezat pe cealaltă parte a mesei și îl inspectau, "DELOC CIUDAT", pe Max, iar prin "deloc ciudat" mă refer EXTREM de ciudat! Aproape îl speriau pe săracul băiat. 

Eu: Hai să mâncăm! spun încercând să fac situația mai puțin jenantă PENTRU MINE.

    Se pare că părinții mei si-au dat seama de asta și au încetat să se holbeze, dar au început cu... întrebările...