Perspectiva Ioanei:
De o saptamana fac acea 'pregatire' cu Andrei si incep sa ma descurc din ce in ce mai bine, chiar e un profesor bun. In saptamana asta mi-am dat seama ca el chiar e un tip super de treaba si incep sa cred ca putem fi prieteni foarte buni.
Astazi vine el la mine. In 10 minute trbuie sa ajunga, asta daca e un tip punctual. mai arunc o privire prin camera si observ un sutien aruncat pe birou, de notat, sa nu imi mai arunc hainele aiurea. Dupa ce scap de el camera arata perfect in comparatie cu dezastrul de azi dimineata.
Cobor si ma asez pe canapeaua din sufragerie ar vreau sa ma ridic imediat ce imi vad parintii iesind din bucatarie.
-Buna, scumpo! mama zambea radiant si imi strica toata starea.
-Buna! ma uit comfuza la ei pentru ca arata ca niste soti normali,dar ei nu sunt asa. Voi doi v-ati impacat sau ceva?
-Dar nu am fost certati, nu scumpo? tata se intoarce spre mama si zambesc amandoi dand negativ din cap.
-Mda, cum spuneti voi.
Imi mut privirea spre ceas si abea astept sa apara Andrei ca sa scap de orice discutie cu ei.
-Esti bine, Ioana? imi ridic privirea spre tata si dau afirmativ din cap.
-Scumpo, vrei sa vorbim despre ce s-a intamplat?mama vine cu bratele deschise spre mine.
Fug la propriu spre usa cand aud soneria, o sa il pup pe Andrei pentru asta. Imi iubesc mama dar nu vreau sa discut despre asta cu ea. Deschid usa si dau de Andrei care se holba, la propriu, la tot ce e in jur.
-Vrei sa stai afara si sa imi admirio gazonul?
Andrei se intoarce rapid spre mine si imi zambeste luandu-ma in brate.
-Buna si tie, Ioana!
Il trag in casa si inchid usa. Cand ma intorc spre Andrei privea uimit casa. Ochii i se opresc pe tabloul de familie facut acum 2 ani. Mama si tata zambeau tinandu-se de mana iar eu si Junior paream al naibii de plictisiti.
Il trag pe Andrei de mana si inaintam spre camera mea dar parintii mei ne opresc. Da, mama, am adus si alt baiat inafara de un drogat in casa! Imi venea sa ii tip asta in fata dar m-am limitat la a-mi pune mainile in san si a-i privi enervata.
-Buna ziua!
-Buna! Ioana de ce nu ne-ai spus ca ai un nou prieten?
-Unu, mama, e un coleg nimic mai mult si nu inteleg dece trebuia sa spun, vreti si o biografie?
-Ei bine, sa stii ca mi-ar placea sa fie ceva mai mult, chiar pare un baiat dragut!
Il trag pe Andrei de mana prefacandu-ma ca nu l-am auzit pe tata. Cand ajungem la mine in camera Abndrei incepe sa rada de bombanelile mele enervate.
-Oh, tu tocilar mic, taci!
Andrei incepe sa rada si mai tare si se apropie de mine incercand sa lege doua cuvinte.
-Imi e teama ca cineva incepe sa fie o mica tocilara.
-Oh, mai taci!
Ii dauun pumn in umar si imi dau seama pentru a nu stiu cata oara ca baiatul asta chiar e bine facut.
-Auzi, tu sigur nu faci pe tocilarul ziua si esti noaptea un vampir din ala fierbinte?
-Frumoaso, vampirii sunt morti, deci sunt reci si ai uitat un mic amanunt, nu exista!
-Cand eram mai mica eram moarta dupa vampiri, mereu imi doream ssa vina unul sa ma muste de gat si sa fugim impreuna.
-Te-ai uitat de prea multe ori la Twilight.
CITEȘTI
Cine esti cu adevarat? |Urs|
FanfictionEa nu a fost destul de buna atunci cand era mica.Nu era destul de frumoasa,de slaba,de populara.O data ce se muta la Bucuresti viata ei ia o intorsatura brusca.Unul dintre cei mai populari baiti din liceu devine iubitul ei,si daca in generala ea era...
