Cine esti cu adevarat? |Urs|

Iubeste!

Perspectiva lui Urs: 

A trecut o saptamana de cand Ioana nu a amai venit.Alex a plecat,Junior nu mai vine la scoala si Maia nu e bine deloc.Am auzit-o spunand ca Ioana nu mai vrea sa vorbeasca cu nimeni nici macar cu ea.Sorin e mai mereu cu ea si probabil ca nu ii place sa o vada asa.De cand nu a mai venit ea la scoala a fost totul linistit si ciudat.Mi-as fi dorit sa stea iarasi pe banca aia si sa ma faca soarece de biblioteca dar sa fiu sigur ca se simte bine.In seara aia m-am gandit la ea si la fel si in toate serile ce au urmat.Vreau sa stiu daca e bine si daca vrea ceva.Parintii ei sunt ingrijorati dar nu pe cat ar trebui sa fie.

Perspectiva Ioanei:

Apa e deja rece dar nu ies.Stau aici de cateva ore dar nu am de gand sa ies.Fac asta de o saptamana,doar stau in baia asta si uneori ies pentru ca raman fara bautura.Privesc micile linii de pe bratul meu dandu-mi seama cat de slaba sunt.Am spus ca m-am schimbat si am spus ca nu voi mai face asta dar acum mana mea este iarasi acoperita de nenorovitele de semne si oricat de mare nevoie as avea acum de Maia nu vreau sa ma vada asa.

Mi-e atat de dor de Maia si am atat de mare nevoie de cineva,cineva care sa ma asculte,sa nu spuna nimic,doar sa ma lase sa plang pe umarul sau si sa stiu ca e acolo.Dar nu am astfel de prieteni,doar pe Maia dar pe ea ar rani-o suferinta mea nenorocita dupa increderea pe care mi-a oferit-o Alex in propria persoana.

Oare tocilarul ar putea sa ma asculte?Oare i-ar pasa?La naiba,normal ca nu ii pasa!De ce i-ar pasa?Cui ii pasa?

Perspectiva lui Sorin:

Sa o vad pe Maia atat de suparata ma distruge pentru ca nu pot face nimic.Ioana imi este ca o sora mai mica si ma enerveaza ca se inchide in ea si ca nu vrea sa vorbeasca cu nimeni.

Am dus-o pe Maia acasa iar eu am de gand sa rezolv asta astazi.Cum naiba dau de ea?Am incercat sa o sun dar are telefonul inchis si tot ce mai am de facut este sa o caut prin hoteluri si asta e destul de greu.

Perspectiva Ioanei:

Imi deschid telefonul si numarul de apeluri de la Sorin aproape ca ma sperie.Sper ca Maia e bine si ca m-a sunat doar pentru ca asa i-a venit lui.

Vocea calma a lui Sorin se aude in difuzor rupand linistea  baii.

-Ioana,suna-ma si te rog spune-mi unde esti,vreau sa vorbim.Stiu ca plecarea lui Alex te-a dat peste cap,si pe mine pentru ca practic ne-a parasit pe toti si acum faci si tu asta.Suna-ma,te rog!

Poate ar trebui sa vorbesc cu el.Apas pe micul buton verde din dreptul numelui sau si la doar cateva secunde ii aud vocea ingrijorata.

-Doamne,Ioana!Ce faci?

-Umm,sunt bine.Unde esti,Sorin?

-In masina.Stai linistita,sunt singur.Spune-mi unde te afli si vin imediat la tine.

-Sorin,nu vreau sa vii,vreau doar sa fiu singura.

Pauza scurta pe care Sorin a facut-o m-a facut sa ii citesc nervozitatea.Am oftat scurt si apoi vocea lui a rasunatiarasi in difuzorul telefonului.

-De ce naiba esti atat de incapatanata?Spune-mi unde esti si jur ca ramane intre noi daca tu chiar simti asta.

-Sigur nu ma minti?Nu vreau ca Maia sau Junior sa ma vada asa.

-Nu te mint,spune-mi.

I-am dat adresa hotelului si l-am auzind multumind de vreo 3 ori lui Dumnezeu ca nu trebuie sa ia la rand toate hotelurile Bucurestiului.

Acum am nevoie de niste bandaje pentru ranile astea.La naiba cu toate tampeniile nefolositoare din trusa de prim ajutor.Imi infasor materialul alb in jurul incheieturii stangi dar ma dau batuta pentru ca nu pot sa il leg.Aud bataile usoare in usa si pentru un moment ma gandesc ca as putea sa nu ii deschid dar asta ar fi prostesc si nu ar trebui sa mai fac atatea tampenii.