Cine esti cu adevarat? |Urs|

Trebuia sa fie un sarut

Perspectiva Ioanei:

Dupa o cearta serioasa cu Andrei pe tema unui tricou totul a decurs bine. Eu si Ana ne-am luat niste chestii la fel, si chiar aratam dragut si Andrei s-a plans intr-una de dureri de picioare.

-Daca imi mai spui o singura data ca te dor picioarele iti jur ca te bat! ii spun stresata micutului tocilar plangacios.

-Dar eu duc toate sacosele! Si ma dor mainile.

-Ai mainile cat picioarele mele, gura!

-Ce pot sa zic, caratul cartilor ma ajuta mult.

-Okaay, hai acasa! 

Imi pun mana in jurul umerilor Anei si o luam inainte lasandu-l pe Andrei, pentru a suta oara pe ziua de azi, singur.

Drumul pana la blocul lor a fost presarat de glume, facandu-ma sa descopar cat de frumos este Andrei cand rade si cum trei mici liniute se formeaza in coltul ochilor lui, doar auzindu-i rasul colorat iti vine sa razi.

-Andrei, astazi am putina treaba, o sa fii un profesor bun si o sa ma ierti?

Da aprobator din cap apoi, fara sa ma astept se apropie de fata mea dandu-mi micile fire de par ce au iesit din coada dupa ureche. Ii puteam simti respiratia usor mentolata pe buzele mele, facandu-ma sa inghit in sec. Isi trece varful limbii peste buze, zambind slab. Se apropie mai tare de mine si inima mea o ia razna, apoi ochii mi se inchid automat. Ii simt buzele calde pe obrazul meu apoi aud un mic 'multumesc'. Imi deschid ochii privindu-l buimaca. La naiba, asteptam sa ma sarute! Ii zambesc scurt apoi iese, facandu-mi cu mana inainte sa o urmeze pe Ana care era deja la intrarea in bloc. 

Imi simt palmele transpirate asa ca mi le frec de fusta. Simt cum temperatura aerului din masina creste. La naiba, e prea cald pentru inceputul lunii octombrie! Imi dau seama ca stau de ceva timp pe loc asa ca pornesc rapid apasand pe acceleratie, am nevoie de o discutie cu Maia.

Formez rapid numarul prietenei mele si imi pun telefonul pe coapsa pentru a conduce linistita.

-Da?! vocea ii era usor ragusita si respira greu, daca nu as fi cunoscut-o as fi zis ca a avut un maraton.

-Ti-ai terminat maratonul cu Sorin? spun amuzata auzind rasul ei usor si cate mormaieli din partea lui Sorin.

-Fato, uneori cred ca ai camere in casa noastra ca sa iti dai seama cand incepem si cand terminam.

-Mneah, Sorin face o treaba atat de buna incat se aude pana la mine. Maia, am o problema, grava!

-Ce problema? Unde esti, vin imediat! Sorin, daca nu imi dai drumul- asa! Deci, unde esti?

-Acum ajung acasa.

-Uh, e grav si personal. Nu-mi zi, ti-ai tras-o cu tocilarul, te-am vazut astazi-

-Nu! o opresc din palavrageala ei si nu pentru ca m-ar deranja ce spune ci pentru ca nu mai am nevoie de alte filme cu mine si Andrei.

-V-ati sarutat?

-Eh...nu prea dar mai era putin.

-Taci! Mai spune-mi! rad usor la contradictiile prietenei mele, 'taci!' era modul nostru de a ne exprima uimirea, a pornit cand ea si Sorin au facut-o prima data iar ea a venit sa imi povesteasca imediat.

-Vorbim cand ajungi la mine, pup! 

Apas pe micul buton rosusi inchid apelul intrand pe aleea casei. Se pare ca sunt singura acasa, sau Junior si-a lasat masina pe undeva.

Din bucatarie se auzeau sunetele farfuriilor si sigur mama nu gatea. Angela taia legume. Angela a avut grija de mine si Junior inca de cand eram mici, e un fel de bunica pentru noi. 

-Hei! 

-Buna, scumpo, ce mai faci? zambetul ei e nelipsit, e cea mai vesela si draguta persoana pe care o cunosc. Te-ai schimbat atat de tare!Chiar acum ma gandeam la tine sa stii! Iti aduci aminte cand ai venit si mi-ai spus ca iti place de colegul din spate?Erai in clasa a 4 a! 

-Da, m-am schimbat putin, dar problema e aceeasi, doar ca de data asta e colegul din stanga mea.

-Oh, scumpo! Angela rade usor, incercand sa se aptina dar esueaza. Cred ca problema e putin mai grava, pentru ca stim amandoua ca acum nu mai e tinut de mana si ipartit jucarii!

-E asa de diferit! Adica, niciodata nu m-am gandit ca ar putea sa imi placa de un baiat ca el, e asa... Nu stiu cum sa spun! E un tocilar al naibii de bun!

-Asta necesita niste inghetata si fursecuri. Maia nu vine la tine?

-Ba da, ar cam trebui sa ajunga.

Angela scoate doua boluri din dulap si incepe sa puna inghetata, peste care pune  tot felul de chestii dulci, fructe, ciocolata, jeleuri. Asta facea mereu cand eu si Junior eram suparati si chiar ne facea sa ne simtim mai bine, asta si fursecurile ei cu fulgi de ciocolata.

Sunetul usor ascutit al soneriei ma face sa tresar, fugind sa deschid usa de unde prietena mea imi zambeste nerabdatoare.

-Vreau sa stiu tot!

-Okaay, okay! imi ridic mainile in semn de predare facandu-i loc sa intre.

Angela ne-a adus inghetata si nelipsitul suc de mere pe care il ador lasandu-ne singure in camera.

-Deci, l-am dus pe Andrei sa o ia pe sora lui, apoi am mers in mall, apoi ne-am certat putin si-

-Lasa asta, zi cu sarutul! ma intrerupe prietena mea nerabdatoare.

-Asta urma, si in primul rand m-am holbat la el cand radea si are trei liniute dragute cand rade, si apoi inainte sa iasa din masina i-am spus ca azi am treaba,desi nu am, dar sunt derutata total si apoi el...  S-a apropiat de fata mea foarte tare si-

-Exemplifica!

Ma apropii de fata prietenei mele, imitandu-i gesturile lui Andrei.

-Si apoi a zis ''multumesc'' si a plecat!

-La naiba cu el! Trebuia sa fie un sarut! Poate nu stie sa sarute, genu nu a sarutat pe nimeni.

-Poate...

-Daca vrei vorbesc cu Sorin sa il invete sa sarute.

-Adica sa se sarute cu el?

-Nu! Sorin e baiat destept, gaseste el o cale. Deci, vrei?

-Nu. Nu vreau sa ma sarute!

-Ei nu... Si de ce erai atat de revoltata ca nu a facut-o?

Imi privesc prietena care radea si imi indop gura cu inghetata pentru a gasi un pretext sa nu ii raspund la intrebare. Ce-mi faci tu mie, tocilarule?