Cine esti cu adevarat? |Urs|

M-a inselat!

Perspectiva autoarei: 

Este luni. Ioana se aseaza linistita in banca ei urmata de Andrei, sau Urs, asa cum il numeau toti de la petrecerea de ziua lui Sorin. Totul era altfel acum, chiar si el. Se imbracase altfel si chiar isi aranjase parul intr-un mod diferit, asemanator cu felul in care i-l facuse Ioana. 

Ioana era aceeasi, sau nu chiar. Aroganta ei revenise, si chiar rase de una dintre fetele din clasa ei. Parul ii era colorat acum intr-un blond nordic si prins intr-o coada perfecta. Genele lungi date cu rimel ii incadrau perfect ochii. Buzele mari ii erau colorate cu un ruj de un rosu aprins ce o faceau sa arate minunat. 

Si totusi, nici unul nu era ceea ce arata ca este. Andrei nu se simtea bine in postura in care era pus si Ioana nu voia sa fie ca inainte, dar se schimbase prea mult pentru baiatul care acum avea o iubita. Pe Raisa. Si ea era cu Aless, dar o facea doar pentru al enerva pe Andrei, insa parea ca nu ii pasa. Doar parea, caci in interiorul lui ardea. Voia ca Ioana sa fie iubita lui, voia sa il calce in picioare pe Aless, insa nu facea nimic.

Profesoara intra in clasa si inepe sa vorbeasca insa nici unul dintre ei nu asculta cu adevarat. 

Perspectiva Ioanei:

Imi analizez unghiile lungi in incercarea de a-mi distrage atentia de la Andrei care tasta rapid mesaje pe telefonul lui. Vorbea cu Raisa si asta ma omoara. Inghit in sec cand numele imi este strigat de catre profesoara si imi ridic capul vazand ca toata lumea ma priveste. 

-Ai de gand sa vii la tabla, domnisoara, sau preferi nota 2? 

Ma ridic din banca inchitind in sec si ma indrept cat de incet pot spre tabla incercand sa imi dau seama de rezolvarea exercitiului. 

Zambesc in sinea mea cand imi dau seama ca este unul dintre exercitiile pe care mi le explicase Andrei si incep sa scriu rezolvarea. La doua minute mai tarziu ma intorc spre profesoara care ma privea uimita. 

-Foarte bine, domnisoara Stancu, sper sa fiu la fel de uimita si la testul de saptamana viitoare.

Ii zambesc scurt si ma indrept spre locul meu de unde Andrei imi zambea mandru. La naiba, ador sa il vad mandru, mai ales cand e mandru de chestiile pe care le fac eu. 

-Bravo, tocilaro! spune glumind si il lovesc usor peste picior razand.

-Ce pot sa spun, am un talent innascut.

-Si un profesor bun. 

-Eh. 

Andrei imi zambeste mutandu-si atentia pe telefonul lui ce vibreaza usor. 

***

Clopotelul suna si ma grabesc sa imi strang lucrurile indreptandu-ma spre iesire. Maia vine din spatele meu urmata de Sorin care ii spunea ceva lui Andrei. 

Ii prind mana Maiei lasandu-i pe baieti in urma si grabindu-ma spre un loc in care sa pot vorbi cu ea. Baia imi apare in raza vizuala si intru inauntru inchizand usa dupa ce o trag pe Maia inauntru.

-Nu mai suport!

-Ce e, scumpo? spune Maia, ingrijorarea citindu-se in voce ei.

-Nu pot sa il mai vad, nu pot sa mai stau langa el, vreau doar sa mor, sau sa il omor pe el, sau pe trafa aia.

-Okay, asta e rau, dar priveste partea buna, ai un iubit cu care il poti face gelos!

-Nu ii pasa, okay? 

-Ba da, te place, se vede de la o posta.

-Ba nu, are o iubita pe care, ghici ce, o place! Si e al naibii de diferita de mine! E ca un inger, e atat de frumoasa si inocenta, la dracu' s-o ia de perfecta!