Promit!

182 15 25
                                    

Perspectiva Ioanei:

Imi pun perna pe fata incercand sa estompez sunetul alarmei. Dupa cateva secunde ma ridic oprind alarma si toate amintirile de seara trecuta imi proviaca dureri de cap. Declaratia lui Urs si refuzul meu. Un tipat scurt, de frustrare, imi scapa printre buze. Nu pot sa ii fac asta. Nu pot sa fiu iubita lui si ma doare sa il refuz. Tot ce tine de el e prea complicat. Ma ridic din pat si pielea mi se face de gaina cand toata caldura cu care ma invaluia patul meu se risipeste in racoarea din apartament. Ma indrept cu pasi lenesi spre baie fara sa mai verific ceasul. Am prima ora matematica, am nevoie de o mica intarziere. Imi inlatur hainele si intru in dus dand drumul apei. Stropii de apa calda se lovesc de pielea mea relaxandu-ma.

Scot cheile din contact fara sa ma grabesc catusi de putin. Imi mai analizez machiajul inca o data dupa care ies. Pierdusem deja ora de matematica asa ca ma indrept spre intrarea liceului rugandu-ma sa nu ma intalnesc cu Urs. Zeci de elevi se plimbau pe holurile liceului, unii urcau indreptandu-se spre salile de clasa altii mergand catre iesire. Ma ridic pe varfuri in cautarea prietenilor mei insa nu pot vedea nimic. Inaintez printre toti elevii, cu mult mai inalti decat mine si la baza scarilor ii vad pe Sorin si pe Maia. Merg rapid spre ei si imediat ce ajung in dreptul lor o iau pe Maia in brate si ii arunc o cautatura urata lui Sorin. Chiar daca el si Maia s-au impacat inca eram suparata pe el. Il observ analizand persoanele care trec pe langa noi, Maia facand acelasi lucru. Ma intorc si ma uit in spatele meu analizand elevii.
-Pe cine cautam?
Maia si Sorin ma privesc intr-un mod ciudat facandu-ma sa ma incrunt.
-Cum adica?Urs nu e cu tine?
-Um..Nu?!Nu a fost la ora de matematica?
-Nu, am crezut ca e cu tine.
Inghit in sec la gandul tulburator ca Urs nu a venit la ira de matematica. Capul incepe sa mi se invarta si ma simt din ce in ce mai vinovata. Daca nu a venit din cauza mea? Daca nu vrea sa ma mai vada?
-Hai,esti bine?
Mana lui Sorin se flutura energic in fata ochilor mei readucandu-ma la realitate.
-Da, sunt okay. Ce ora avem?
-Franceza.
O iau inainte si merg rapid spre sala de franceza. Poate e acolo.

Orele s-au scurs greu si am asteptat pana la ultima ora ca el sa vina. Cu fiecare ora ma cutremuram si mai tare gandindu-ma ca eu l-am ranit atat de tare incat nu vrea sa ma mai vada.
Cand soneria anunta sfarsitul orei ma ridic rapid luandu-mi geanta si geaca. Nu am mi-am mai asteptat prietenii pentru ca aveam nevoie neaparat sa vorbesc cu Urs. Am mers cu pasi mari catre masina rosie ce ma astepta in parcare. Am urcat pornind rapid masina si plecand cu viteza din curtea liceului. Rememorez drumul spre librarie,asa cum mi-l aminteam de ultima data cand l-am dus pe el acolo. Mai apelez inca o data numarul si,desi stiu ca el nu o sa raspunda las telefonul sa sune pana cand apelul se inchide de la sine. Strang cu putere volanul cand vad culoarea semaforului. Inca un minut. Respir greu, sincronizandu-mi respiratiile cu numerele ce se schimbau greu pe semafor. Apas pe acceleratie inainte sa se faca verde si ma grabesc spre librarie. Multumesc Domnului ca nu am mai intanit niciun obstacol in calea mea.
Bataile inimii mi se opresc pentru o secunda cand ajung in fata librariei. Cobor cat de rapid pot din masina si intru in libraria relativ mare. Mirosul cartilor ma loveste, si daca nu as fi in cautarea lui m-as simti bine. Ma indrept spre tejghea si imi musc nervoasa buza cand vad ca persoana care era dupa ea nu era Urs. Era o fata blonda si presupun ca e una dintre colegele lui. Ma apropii de tejghea si imi asez coatele pe aceasta tragand aer in piept.
-Cu ce as putea sa te ajut?
-Urs? Fata ma priveste putin ciudat,probabil neintelegand ce vreau sa spun. Baiatul brunet care lucreaza aici, inalt si cu ochelari. Andrei.
-Oh, Andrei! Nu a venit astazi. Ar trebui sa ii inceapa tura in 5 minute. Daca vrei poti sa il astepti aici.
-Okay.
Ma intorc spre rafturile cu carti analizand titlurile cartilor. Aleg o carte analizandu-i continutul dar o las rapid jos cand aud usa deschizandu-se. Fac doi pasi,iesind dintre rafturi dar imi pierd orice elan cand vad ca pe usa nu intra Urs ci alt baiat. Il urmaresc cum se apropie de fata care il privea entuziasmata si trece pe langa tejghea imbratisand-o. Ma indrept spre ei cu pasi mici asteptand sa isi termine momentul.
-Um,eu plec. Daca vine U-Andrei spune-i ca l-am cautat.
-Okay.
Ma indrept spre usa si inainte sa ies fata striga facandu-ma sa ma intorc.
-Si cine ii spun ca l-a cautat?
-O sa stie el!
Ies din librarie si imi strang geaca in jurul meu mergand spre masina.
O sa merg la el acasa. Acolo ar trebui sa fie.
Ma indrept spre casa lui oftand enervata cand nu-mi raspunde la telefon pentru a mia oara pe ziua de azi. Cand o sa il am in fata o sa ii dau un pumn in fata.

Cine esti cu adevarat? |Urs|Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum