Doza de Anime-uri

Capitolul 15

     Stateam si ma minunam de scena din fata ochilor, dar in cele din urma i-am intrerupt prefacandu-ma ca imi dres glasul.

     Fuyumi s-a uitat la mine deranjata,iar Judal era rusinat.

     M-am uitat scarbita la cei doi, si apoi mi-am continuat drumul catre biblioteca aia.

***

      -Natsu, cum pisici ai ajuns la biblioteca?

      -De unde sa stiu eu? raspunse acesta amuzat.

      -Natsu.. am ceva pe inimia, spun gandindu-ma la scena de dinainte.

      -Ce ai, Akira? ma intreaba punandu-mi mana pe umar si uitandu-se in ochii mei.

      -Pai.. I-am vazut pe Fuyumi si pe Judal cum se sarutau. Si faza e ca Erika il place pe Judal.

      -Cine e Fuyumi? intreaba confuz.

      -O prietena, destul de apropiata, de-a lui Alex.

      -Pai, o sa ii treaca! zice razand.

      -Ce? spun socata. Sunt sentimentele Erikai in joc!

      -Dupa cate am vazut, Erika e puternica. Nu-i spune daca nu vrei, continua Natsu incrucisandu-si mainile la ceafa.

       Restul drumului catre local nu a mai scos nici unul nici un cuvant. Decat liniste.  

       Am deschis usile localului, si practic, am ramas socata sa vad cine canta. Era trupa din Angel Beats. Cantau asa frumos si parca muzica iti mangaia urechile.

       M-am uitat in jur si am observat ca toata lumea se distra si dansau de parca era un concurs al celor mai jalnice talente din istorie.

       Am zarit-o pe Erika in multime. L-am tras pe Natsu dupa mine, si ne-am indreptat catre ea.

       -Erika! tip eu in urechea ei cat sa o surzesc.

       -Ce papuci vrei? zice punandu-si mana la ureche.

       -A venit Natsu, ii spun zambind si aratand catre persoana de langa mine.

       Erika l-a imbratisat de parca ar fi fost un unicorn viu si l-a cam lasat fara oxigen, dar traieste, deci sunt sigura ca e ok.

       I-am lasat pe cei doi imbratisati si am ales sa imi las trupul greu pe una dintre canapele de pe margine.

       Am simtit cum cineva se aseaza langa mine, si mi-am mutat privirea in acea directie, si am oftat cand am vazut cine era langa mine.

        -Ce mai faci? taie el tacerea.

        -Ce doresti, Alex? spun plictisita punandu-mi coatele pe genunchi, si capul intre palme.

        -Pai, vreau o masina, un laptop doar al meu, o vila, un-

        -Nu la asta ma refeream, rad eu.

        -Ce faci? schimba el subiectul.

        -Uite, nu vezi? Inot cu delfinii, ii raspund sarcastica.

        -Vezi sa nu te ineci, rade el.

        -Nu ai tu atata noroc, Batman.

        Dau sa ma ridic, iar Alex ma prinde de mana si ma trage in afara localului dupa el.

        -Ce papadii vrei? tip incruntandu-ma.

        -Sa vorbim, spune serios.

       Wow, nu l-am mai vazut asa serios de cand avea 10 ani si i-am spus ca eu i-am omorat pestisoriul. Nu e vina mea. De fapt.. cam e. I-am dat prea multa mancare si cred ca a murit ca a mancat prea mult. Macar a murit fericit.