Dragoste complicată <<BTS>>

Capitolul 13

*Autoare*
Cerul începe să prindă o nuanță roșiatică. Norii încep să strălucească părând a fi din aur. Soarele își face apariția luminând întregul Seul și....holurile spitalului. Era o liniște mormântală. Puteai auzi ciripirtul vesel al păsărilor venind de afară. Liniștea este întreruptă brusc de sunetul pașilor grăbiți a unei persoane. Persoana se apropie de șase oameni care stăteau și așteptau în fața unui salon numerotat 12. Cu toții aveau ochii mici și cearcăne sub ochi, dar refuzau să se odihnească și să plece. Tipul se așează lângă o fată care nu își lua deloc ochii de la ușă. Îi întinde cafeaua.
Ia:-Mersi Tae.
Soarbe puțin din ea. Privirea nu i se mișcase nici măcar puțin de la ușă.
Tae:-Ar trebui să te odihnești. Mergi acasă. Te anunțăm imediat când....
Ia:-Eu nu mă mișc de aici până ce nu îl văd.

*Iarina*
Țineam cafeau între mâini și mă uitam la ușă rugându-mă ca totul să fie bine. Așteptam cu toții de ore bune să primim vești despre starea lui. Vești care par să nu mai vină. Ochii mi se închideau încetu cu încetu. Mai beau puțin din cafea ca să fac față oboselii. Cu toții ne ridicăm rapid în picioare în momentul în care ușa salonului se deschide și doctorul iese.
Nam:-Cum se simte?
D:-I-am făcut o spălătură stomacală. Acum este în afara oricărui pericol, dar îl vom mai ține sub supraveghere ca sa vedem cum evoluează.
-Putem să îl vedem?
D:-Desigur.
Jm:-Vrei să intri tu prima Iari?
-Mergeți voi. Eu mai pot aștepta.
Băieții intră în salon. Eu expir ușurată. Mulțumesc, Doamne! Aud răsete venind din salon, ceea ce îmi aduce și mie un zâmbet pe față. Ușa se deschide, iar Chim Chim mă anunță că pot intra. Mă ridic și intru. Aud aparatele medicale bipăind. Îl văd pe Jungkook stând în fund și zâmbind, dar acel zâmbet dispare când mă vede și îmi evită jenat privirea.
Jin:-Vă lăsăm să vorbiți.
Băieții părăsesc încăperea lăsându-ne singuri. Mă apropii de pat.
Ia:-Cum te simți?
-Bine...cum de nu mă urăști?
-De ce te-aș urî?
Jk:-Pentru felul cum m-am comportat cu tine...
-Cuvintele tale m-au rănit, dar nu te pot urî pentru că te iubesc Jungkook.
Zâmbește. Mă trage în cel mai dulce sărut care de altfel a fost și primul. Bătăile inimii mele au început să devină din ce în ce mai puternice.
Jk:-Primul sărut?
Mă înroșesc. Chiar așa de evident a fost?
Jk:-Vino aici.
Jungkook mă trage peste el într-o poziție deloc decentă. Ugh. Mă înroșisem ca un rac.
-Jungkook. Lasă-mă. Ești slăbit și ai nevoie de odihnă.
Jk:-Cine zice asta?
-Nu mai fă pe deșteptul.
*râde*
Jk:-Știu că nu e momentul potrivit, dar vreau să te întreb. Vrei să fii iubita mea?
-Da.
Îl sărut. Jungkook mă ia în brațe. Mă strânge la pieptul lui și îmi sărută creștetul capului.

*Jungkook*
Simt cum corpul i se înmoaie. Adormise. Sărăcuța. A stat toată noaptea trează și asta doar pentru mine. Nu o merit... După câte i-am făcut ea a continuat să țină la mine. O întind lângă mine și o învelesc. Mă întind și eu lângă ea analizându-i fericit chipul pentru câteva minute înainte să adorm și eu.

*Jimin*
Jin:-Or fi murit?
Nam:-Du-te și verifică.
Jin:-Ok.
Deschide ușa și începe să facă o față de OMG. Ne face semn la toți să intrăm să vedem. Intrăm și ne abținem din greu să nu ne isterizăm pe acolo. Erau așa de adorabili. Dormeau împreună. Iari îl ținea în brațe pe Kookie ca pe un ursuleț. Ne scoatem toți telefoanele și începem să îi pozăm.
Tae:-Asta vine direct în album.
Jin:-Mai întrebi?
Nam:-Haideți. Să îi lăsăm să doarmă.
Ieșim.
H:-Ar trebui să le găsim un nume de cuplu.
Tae:-Cum fac fanii noștrii.
-Da. Ce ziceți de Juniarina?
Tae:-Neeee! Mai bine Iarkook.
H:-Ce ziceți de Iu!
-Nu sună bine. Ce ziceți de...
Jin:-Jesus! Sunteți așa de gălăgioși. O să îi treziți.
Tae:-Sorry mom.

*Iarina*
-Ai nevoie de ajutor?
Jk:-Stai liniștită. Sunt bine.
Părăseam cu toții spitalul. Doctorul i-a permis să plece prescriindu-i ca azi să mănânce numai mâncare lejeră. În fața spitalului ne aștepta o dubă mare și albă. Intrăm iar șoferul pleacă. 
-De ce vă uitați așa ciudat la mine?
Jm:-La voi mai degrabă.
-Huh?
H:-Lasă teatru Iariuță. V-am văzut dormind îmbrățișați.
Dacă ați ști ce fețe făceau toți. Eu și Jungkook ne înroșim. Pe tot parcusul drumului ne tachinau întruna.
Tae:-Să știți că eu aștept nepoței.
Ia:-Kim Taehyung! Ești mort!
Tae iese râzând din dubă. Îl fugăresc prin curtea casei trupei.
Tae:-Iari? Unde ești?
Mă ascundeam după colțul casei. Aveam o sticlă plină de apă rece ca gheața și un zâmbet malefic pe față. Îl aud apropiindu-se de locul unde mă ascundeam.
Tae:-Nu e amuzant. Unde ești?
-Hei Tae. *îl ud*
Începe să tremure și să fugă ca un disperat prin curte. Eu mă prăpădeam de râs.
Tae:-O să mă răzbun! Îți promit!
-Cum zici tu.
Intru în casă lăsându-l să se încălzească la soare. Jungkook și Hoseok stăteau la mini bar și mâncau.
-Poftă bună băieți.
Cei doi zâmbesc și dau din cap în semn de mulțumim. Merg în bucătărie unde îl văd pe Jin agitat și foarte ocupat cu gătitul.
-Ai nevoie de ajutor?
Jin:-Să știi că da. Tai te rog două roșii?
-Sigur.
Iau două roșii din frigider, un fund de lemn și un cuțit și mă apuc de treabă. Cineva se lipește de mine și își relaxează capul pe umărul meu drept.
Jk:-Ce faci jaggi?
-Bine.
Tresar când începe să îmi sărute gâtul. Tot corpul începe să îmi tremure.
Jk:-Îți place? *voce joasă și senzuală*
Jin:-Jeon Jungkook. Fără scene de astea în bucătăria mea.
Jk:-Ai! Am înțeles, mom. Atunci vino în camera mea.
-N-n-nu mersi.
Jk:-Huh? De ce?
Începe să râdă când vede cât de roșie eram. Îl lovesc în umăr.
-Nu mai tot răde de mine.
Jk:-Nu râd de tine, cutie.
Mă ciupește de obraz. Îmi face cu ochiul și iese din bucătărie. Aish! Băiatul ăsta!

E bine să fii înapoi. Știu știu. Din nou nu am mai dat niciun semn de viața de ceva zile. Doar că am fost plecată și nu am avut net acolo(//▽//)
Sper să vă placă capitolul și să apăsați pe ☆ pentru că mă ajută. Merci că citiți cartea. Inseamnă mult pentru mine. Apropo. Am nevoie de ajutorul vostru. Nuștiu ce nume de cuplu să le dau lui Jungkook și Iarina. Dacă aveți idei vă rog lăsați-le în comentarii.
🤗🤗🤗😄