Te urăsc!...Și eu te urăsc! Volumul 1 |În curs de editare|

~Capitolul 3~

-Idiotule,ce naiba cauți aici?, întreabă șatena sarcastic, dar iritată doar cu vederea omului pe care nu îl poate suporta.

-Hmm?Ce să fac?Deschid un geam, tu ce mai faci?, răspunde Max pe un ton mai amuzat se proptește cu coatele de rama geamului, dar nici după câteva secunde îl pufnește râsul din pricina priveliștii din fața lui.

-De ce râzi?Spune!Vezi că vin la tine!Oricum nu ești departe!, spune Meggie începând să pară dură, dar deja fierbe de nervi și mai puțin are să se urce pe geam ca să îi articuleze un pumn de toată frumusețea.

-Nimic, spune șatenul inocent.Acesta încearcă să fie serios, dar părul lui Meggie nu e de aceași părere, iar din pricina asta râde din nou.După câteva minute se aștetne o liniște între cei doi.Max observă că șatena se holbează la ceva mai exact la abdomenul lui expus, el în acest moment fiind doar într-o pereche de boxeri.

-Îți place ce vezi, nu e așa?Ești topită după mine.Recunoaște!, spune șatenul foarte încrezător, după auzul acestor cuvinte Meggie se trezește la realitate, fața ei începând să se înroșească.

-La naiba!Pune ceva pe tine, idiotule!Nu ești statuie!, izbucnește deodată șatena punându-și mâinile la ochi fiind foarte rușinată în acest moment.Mai mult se ascunde să nu o vadă cât de roșie e la față.

"Simt cum fața îmi arde.Nu e bine!Nu e deloc!Dacă dau dovadă că sunt slabă o să mă sece la cap cu acest lucru idiotul ăsta!Nu am vrut să mă holbez!La naiba cu mine și cu mintea mea.E și vina lui!A lăsat abdomenul ăla lucrat la vedere parcă intenționat.Agh" își zice ea în gând rămânând în aceeași poziție.

-Na!Uite nu mai ai la ce să te holbezi! Oricum știu că îți plăcea, spune Max deodată având un rânjet pe față, dar șatena nu îi acorda atenție, stă nemișcată.

-De ce naiba te visez?Nu trebuie să fie așa!Da nu e așa!Cu siguranță, murmură Meggie mai mult pentru ea, dar șatenul o aude clar.

-Pentru că sunt băiatul visurilor tale.Sunt iubirea ta...Bleah, spune Max pe o voce mai insuportabilă pentru Meggie care în acest moment nervii ei sunt întinși la maxim.Mai puțin și poate exploda.

-Oricum tu nu ești!Asta e clar!...E altcineva.Tsk!Trebuie să fie totul în vis, nu?, zice Meggie ridicând ușor capul și uitându-se fără vreo emoție spre șaten.Pe acesta îl pufnește un râs de la aberațiile pe care tocmai le-a spus.Meggie doar se încruntă.

-Nu, totul e adevărat, scaiete, spune Max răspunzând la întrebare nepăsător și își dă ochii peste cap.Șatena își dă o palmă peste frunte, acest lucru fiind amuzant pe dinăuntrul lui Max, dar pe dinafară doar se uita la ea fără vreo emoție.

-O să am vecin un idiot, enervant și idiot să nu uităm de prost!, spune Meggie într-un final nervoasă.Pleacă și îl lasă pe șaten cu ochii în soare.Deja este în întârzâiere așa că nu mai are de gând să stea să se certe cu Max toată ziua. Oricum nu e ca și cum o să facă asta la școală în fiecare pauză.

Meggie se uită în oglindă și observă în ce hal arăta.Acum își dă seama clar de ce vecinul ei râdea cu poftă.Părul ei zici că este electocutat și pe lângă asta mai există și niștr floricele pierdute pe aici pe acolo prin culoarea de șaten deschis.Deschide dulapul și ia o pereche de blugi albastru deschis și o bluză neagră.Vrea să se schimbe, dar simte o privire ațintită asupra ei.

"M-a lăsat cu ochii în soare!Ce tupeu.Acum mă holbez la fiecare mișcare a ei.De ce?Habar nu am!Oh interesant...Vrea să își dea jos tricoul de pe ea, dar se oprește brusc și îmi dă o privire urătă.Nu mă deranja să o văd cum se schimbă chiar deloc.Indiferent că e cea mai enervantă tot aș fi vrut să o văd și așa" își zice Max în gând.