Te urăsc!...Și eu te urăsc! Volumul 1 |În curs de editare|

Capitolul 25

Max vrea să răspundă,dar e oprit de altă voce:
–Tu ce cauți aici?
Max se întoarce și îl observă pe Dean vizibil nervos.

–Ești gelos?
Întreabă Max destul de indiferent.

–Eu te-am întrebat ceva!
Spune Dean pe un ton mai nervos.

–Păi și eu ți-am pus o întrebare...Aștept și eu un răspuns...De ce să răspund eu primul când poți tu să răspunzi primul.
Spune Max rapid întorcând replica lui Dean.

Dean se uită urât,stă puțin pe gânduri și zice:
–Eu sunt iubitul ei și trebuie să știu cu cine vorbește,cu cine stă,cine o vizitează...
Dean mai vrea să spună ceva,dar e oprit de Max:
–Stop!Nu o mai lași nici să respire.Înțeleg că ești gelos,dar nici chiar așa...
Spune Max îndepărtându-se puțin de cei doi...A reușit...A reușit să îl enerveze pe Dean.Se oprește și se uită înapoi și se uită la cei doi.

–Dacă ești așa un iubit grijuliu...Am fost la Meggie doar ca să îi aduc motanul.
Spune Max punând accent pe grijuliu și dându-și ochii peste cap.Pleacă și le face cu mâna.

"De ce ăsta îmi strică ziua?Și de ce iar mă doare?La naiba...Încep să vorbesc și singur...Trebuie să fac ceva în legătură cu asta și știu ce am de făcut"își zice Max în gând ajungând în casă.Trântește ușa și oftează zgomotos.

Se așează pe canapea și se uită pe tavan.Acțiunea lui este oprită de soneria care se aude de la ușă.Max se ridică leneș de pe canapea.Pune mâna pe clanță și se gandește să deschidă sau nu...Până la urmă deschide ușa.Nu e nimeni.Se uită ba în stânga,ba în dreapta.Aruncă o privire în jos și observă motanul lui Meggie.Dă din umeri și vrea să intre înăuntru,dar se oprește.Clipește de mai multe ori și se uită din nou la motan.Mai clipește și motanul tot nu dispare.Max ia în brațe motanul și observă că e chiar real.

–Cum ai reușit să suni la sonerie?
Întreabă Max motanul știind că nu o să primească niciun răspuns sau un mieunat.Motanul doar miaună o singură dată.

–Ce mă fac eu cu tine?
Întreabă Max oftând zgomotos.Motanul doar miaună și se așează mai bine în brațele lui Max.

–Dacă mă duc la Meggie,tâmpitul de Dean,iar o să se bage în seamă ca prostul...Nu mai vreau să o văd pe Meggie lângă ăla...Sunt gelos știu!La naiba!
Spune Max puțin iritat și ultimele două propoziții le zice mai mult țipând.

–Dar eu nu plâng...De ce aș plânge?...Știind că pe cine iubesc,iubește pe cineva,iar acel cineva o iubește pe ea și sunt fericiți împreună și acum poate se mozolesc...
Spune Max ieșind din casă și închizând ușa,ultima propoziție zicând-o puțin amuzat având câteva lacrimi în ochi.

–Să știi că nu plâng!Mi-a intrat ceva în ochi.Cred că am și înnebunit...Încep să vorbesc cu un motan...Uneori și cu prostul de subconștientul...
Spune Max și oftează zgomotos.

–Vrei să mergi la casa ta?
Întreabă Max spre motan.Motanul doar se afundă mai mult în brațele lui.

–Te duc mai târziu.Oricum nu o să observe...
Spune Max intrând în casă.Motanul sare din brațele lui Max și începe să meargă prin hol.Max doar se uită la el.Deodată se aude soneria.Max se întoarce și deschide ușa.Pe ușă apare o fată veselă.E Kirra.Kirra observă motanul.

–Ai un motan?
Întreabă Kirra intrând în casă și luând motanul în brațe.Max clipește de mai multe ori...
"Și ea e adevărată..."își zice Max în gând închizând ușa.

–Ups.Îmi pare rău că am intrat așa.Îmi plac mult motanii și când văd unul vreau să îl iau în brațe și să mă joc cu el.
Spune Kirra amuzată.

–Te înțeleg.
Continuă Max uitându-se la Kirra.

–Sper că nu te-am deranjat...Am fost pe aici și am vrut să te văd...Adică să văd motanul.
Spune Kirra rapid și începe să se înroșească.

–Nu știai că am un motan...De fapt nici nu e a meu.Ar trebui să îl duc la casa lui.
Spune Max uitându-se puțin confuz la reacția lui Kirra.Kirra începe să se înroșească mai tare.

–Păi...eu...
Spune Kirra,dar este oprită din cauza lui Max care îi pune mâna pe frunte și după pe obraji.

–Ai febră ceva?
Întreabă Max confuz uitându-se la Kirra.Kirra e blocată nu mai zice nimic.Max se uită confuz și așteaptă o reacție de la Kirra.Deodată Kirra zice:
–Ăăă...Nu,nu,nu am nimic nu îți face griji.
Spune Kirra luând mâinile lui Max de pe obrajii ei.Kirra nu observă că îl ține de mâini pe Max.

–Umm.Îmi dai drumul la mâini?
Întreabă Max confuz.Kirra îi dă drumul la mâini și se uită în altă parte.Max îi întoarce capul.Kirra rămâne complet blocată la acțiunea lui Max.

"De ce face așa?...E îndrăgostit de tine,boule!...Ba nu!...Ba da!...Ba nu!...Ba da,te place!...Ba nu!...Ba d..."își zice Max în gând certându-se cu subconștientul,dar este scos din trasă de Kirra care îl îmbrățișează.Max își revine și îi răspunde.Kirra își ridică capul și se uită în ochii lui Max și îi zâmbește.

"Sunt atât de confuz..."își zice Max în gând.

–Eu ar cam trebui să plec.
Spune Kirra puțin tristă.

–Te conduc,dar mai întâi trebuie să duc motanul lui Meggie...Nu te superi nu?
Întreabă Max luând motanul în brațe zâmbind.

–Aa..Nu.Nu mă supăr.
Spune Kirra zâmbind.

Cei doi iasă din casă.Merg pe alee și ajung la casa lui Meggie.Max bate la ușă așteptând să răspundă cineva.Într-un final pe ușă apare Meggie.

–Salut Max și...
Spune Meggie și e întreruptă:
–Kirra.

–Salut Kirra.
Spune Meggie.

–Acest...Ghemotoc îți aparține.
Spune Max dându-i motanul lui Meggie.

–Iar a plecat?Când?
Întreabă Meggie confuză.Dedoată în spatele ei apare Dean.

–Nu știu...Noi trebuie să plecăm,nu Kirra?
Întreabă Max spre Kirra.Aceasta dă afirmativ din cap.

–Ooo,Max.De când tu cu Kirra?
Întreabă Dean băgandu-se în seamă.

–Parcă îți pasa de viața iubitei tale...De când îți pasă și de mine?
O întoarce Max.O ia de mână pe Kirra și pleacă de acolo spre casa lui Kirra.

–Ești bine?
Întreabă Kirra uitându-se Max.

–Sunt bine nu îți face griji.
Spune Max.

–Eu îmi fac griji pentru tine...
Spune Kirra mai încet.

–Nu trebuie...
Spune Max.

–M-ai auzit?
Întreabă Kirra speriată.

–Liniștește-te...
Zice Max blând.

După ceva drum de mers și o liniște între ei cei doi ajung la casa unde locuiește Kirra.

–Aici stau eu.
Spune Kirra veselă.

–Mulțumesc că ai venit cu mine.
Spune Kirra apropiindu-se de Max.

–Nu ai pentru ce...
Spune Max.

Kirra se apropie și mai mult de Max.Max doar se uită la ea neștiind ce vrea să facă.Kirra îl sărută pe Max.Max neștiind ce să facă îi răspunde la sărut.

Cei doi se desprind din sărut și Kirra zâmbește.Max zâmbește.Kirra se uită ultima dată la Max și Max îi face cu mâna,face și ea la fel după care închide ușa.

"Sunt așa de confuz..."își zice Max în gând procesând cele întâmplate.

*greseli* *needitat*