Cand eram mica, nu intelegeam de ce oamenii erau tristi,nu intelegeam acest concept de tristete. Credeam ca tristetea este prezenta datorita unei neplaceri minore ca de exemplu, mi-am pierdut cercelul, am pierdut autobuzul, a uitat de ziua mea si ca aceasta tristete nu dureaza mai mult de o ora dar lucrurile nu stau chiar asa, tristetea e mai mult de atat, e datorita lucrurilor neexplicabile, care nu au sens, si aceasta nu dureaza doar cateva minunte, poate fi permanenta.
Te-ai gandit vreodata ca noi suntem de fapt fiinte triste tot timpul vietii noastre, cu mici exceptie in care intervine lumina, adica fericirea, care este de fapt, temporara?
CITEȘTI
Dă-o naibii de viață
Non-FictionUn fel de blog.. ganduri adunate de-a lungul timpului .(nu e pentru toata lumea)
