Capitolul 9

281 15 4
                                    

Tensiunea se simtea in aer si respiratiile lor accelerate erau singurele zgomote ce tulburau linistea incaperii. Juliet s-a asezat timida pe canapea, alaturi de el, luandu-l in brate. A respins-o fara a se gandi la sentimentele ei ranite. Ashton si-a pus fata-n palme, oftand adanc. Ii putea simti suferinta insa ii era imposibil sa faca ceva pentru a i-o alina, atata timp cat nu o lasa sa se apropie de el. Se invinovatea pentru suferinta lui. In fond...chiar era vina ei. Ce a impins-o sa le marturiseasca parintilor ei faptul ca are o relatie cu un profesor?

           "Ashton imi pare rau! Nu stiu ce a fost in capul meu dar vom trece impreuna peste asta!"

          "Nu intelegi, nu? Putin imi pasa daca voi ajunge la inchisoare, mai mult ma ingrijoreaza faptul ca vei fi luata de langa mine! Nu vreau sa mai fiu singur!"

Povara de pe umerii ei se dubla, cand ii vazu ochii inlacrimati. A tras aer in piept, indreptandu-se spre usa. Ashton a cuprins-o in bratele lui, rugand-o sa ramana cu el.

              "Juliet, te rog, ramai cu mine. Daca tot de vor lua de langa mine, vreau sa ne petrecem ultimele..."

                  "Ashton tu te auzi?! Stiu ca este vina mea dar nu o sa te las sa iti pierzi speranta! O sa vorbesc cu parintii mei si te vor accepta in cele din urma! Te iubesc prea mult ca sa renunta la tine..."

A privit-o iesind din apartament si frica pusese stapanire pe inima lui sfasiata. Isi simtea bataile inimi, putea respira, era viu...dar se simtea mort. Ii simtea si acum mangaierile timide pe pielea lui, care, in momentul acesta ardea. Pielea il ustura, inima il durea...avea nevoie doar de ea. Si-a dat seama ca nu a avut un comportament prea masculin, lasand-o sa isi infrunte singura parintii. S-a ridicat istinctiv de pe canapea, alergand spre casa iubitei sale. Ajuns in fata usii, simtea cum timpul se opreste in loc. Auzea tipetele ce rasunau din camera si toate injuraturile ce ii erau adresate. Si-a luat inima in dinti si a apasat butonul soneriei. In fata lui aparuse un barbat masiv, cu chipul rosu din cauza nervilor.

                    "Cine esti si ce doresti?"

                    "Sunt Ashton Irwin si sunt iubitul ficei dumneavoastre!"

A ras batjocoritor si l-a poftit in casa. O vedea pe Juliet plangand si a imbratisat-o strans, fiindu-i frica sa nu fie luata de langa el. In momentul acela, a simtit palma mamei sale cum face contac cu obrazul sau. Juliet isi iesise din minti, tipand la mama sa insa a oprit-o.

                   "Uite ce e, baietas! De ce nu iti gasesti tu alta tarfa pentru ca fata mea nu este doar pentru a oferi placeri!"

                    "Doamna, va garantez ca nu urmareasc doar placerea. O iubesc pe Juliet si..."

                    "Si ce i-ai putea oferi tu? Esti doar un profesor?"

                    "Credeti ca pentru a fi fericita, ii trebuie avere?"

A simtit cum Juliet l-a imbratisat pe la spate, plangand in hohote. I-a sters lacrimile ce ii invadeaza chipul apoi si-a mutat privirea spre parintii ei. Ii priveau induiosati si regretul se putea citi in privirile lor.

                     "Juliet, chiar il iubesti pe acest baiat?"

                    "Da mama. Sti foarte bine prin cate am trecut de la moartea lui Josh si..."

                   "Nu mai trebuie sa spui nimic, draga mea. Ne pare rau pentru tot ce am spus despre el. Noi vrem doar ce este cel mai bine pentru tine!"

Acum, cand si parintii ei stiau de relatia lor, ce ii mai putea opri din a fi fericiti? Poate Gemma, poate dorinta Julietei de a ajunge sus...poate chiar dragostea lor. Cu totii stim ca fara dragoste, nu exista suferinta.

Din acea zi, cei doi si-au jurat iubire insa...nu se stie niciodata ce se va intampla. O iubire fragila, ca a lor, se poate sfarama in doar cateva clipe, datorita unor vorbe negandite, spuse la nervi. Vor invata, in cele din urma, sa treaca peste tot dar...exista un pret. Dragostea lor!

Juliet ascunde un secret fata de Ashton. La inceputul anului, primise un contract care a fost semnat deja de parintii ei. Va fi dansatoare, isi va indeplini visul dar...va trebui sa calce in picioare dragostea ce i-o poarta. 

Bun deci, gata si cu capitolul 9. STIU CA ESTE ORIBIL! Imi pare rau daca nu se va intelege absolut nimic si scuzat-ma pentru eventualele greseli de tastare. Maine il voi mai citi si voi edita ce este de editat. Va pup!:*

The story of usUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum