The story of us

Capitolul 26

           "Felicitari domnisoara, veti avea un copil!"

Si-a ridicat privirea spre doamna batrana si a privit-o uimita. Tot corpul incepe dintr-o data sa ii tremure si o stare de ameteala o invaluie. Isi aseaza capul pe patul de spital si da frau liber lacrimilor pe care incerca sa le ascunda de ceva vreme.

Doamna aceea o privea suspect, mangaindu-i usor parul dezordonat. Avea o privire calda, materna. Isi amintise de mama ei, de cand plecase din Australia, nu a mai avut atat de mult timp sa vorbeasca cu ea. Ii lipseste conversatiile lungi in care palavrageau toata noaptea despre baieti sau alte lucruri neimportante. "Chiar ar trebui sa o sun!" si-a spus in minte si s-a ridicat usor de pe pat. 

A salutat respectuos, apoi a iesiti din cabinet. Cara statea ca pe ghimpi pe un scaun albastru, rasfoind nervoasa revistele de pe masa. Cand si-a dat seama de prezenta Julietei, s-a ridicat si a imbratisat-o. 

             "O sa...o sa am un...un copil!"

Ochii mari ai fetei s-au marit si mai mult si gura a format un "O"  amuzant. Uimire, insa, i-a trecut repede si in inima ei a aparut gelozia. Copilul ei cu Harry ar impiedica definitiv orice relatie care ar putea sa o aiba cu el. A oftat dezamagita si s-au dus impreuna la cea mai apropiata cafenea.

             "Vrei sa-mi spui ce s-a intamplat la Paris?"

         "Cara...sunt o idioata! Cum am putut sa fac asa ceva! Harry nu m-ar ierta niciodata pentru asta!"

             "Te-ai culcat cu Ahs, nu?"

A dat aprobator din cap, apoi, si-a sprijinit capul in maini, lasand amintirile sa se deruleze in mintea ei, odata ce ii povesteste ce s-a intamplat.  Micile lucruri pe care le-au facut ei doi, pentru a-si atrage atentia unul altuia erau atat de neobisnuite si...totul era gresit. Gresit fata de Harry si Gemma. Si chiar si fata de ei.

             "Nu-i spune lui Harry adevarul!"

Si-a privit uimita prietena, apoi a zambit inocent. Vroia sa o asculte, dar se simtea incoltita de propria-i constiinta. Ura sa aiba renuscari insa, aceasta minciuna uriasa trebuie neaparat sa existe. Nu are de gand sa isi creasca singura copilul.

Dupa inca o ora de discutii, Juliet s-a indreptat catre casa, in timp ce Cara s-a dus la cumparaturi. Cu cat se apropia mai mult de casa "lor", inima ii bubuia in piept si frica o paraliza. "Nu, nu este timp pentru frica! Nu este bine ceea ce fac, dar, o  fac pentru copilul meu!" si-a spus din nou in gand, apoi a mers mai increzatoare. 

A deschis usa casei, strigandu-l incet pe Harry. Vazand ca nu raspunde, a mers in camera lor, sperand ca il va gasi. Si as a fost. Statea intins pe pat, cu ochii inchisi. 

            "Harry..." i-a soptit numele, sperand sa fie treaz.

Un mormait somnoros s-a auzit, facand-o sa-si dea seama ca nu doarme. S-a asezat langa el, juandu-se in carliontii lui. Un moment de liniste s-a lasat intre ei, nestiind cum sa ii zica. "Trebuie doar sa o zici!" i-a spus vocea ei interioasa.

            "O sa avem un copil!" 

Deodata, ochii lui verzi si frumosi s-au deschis, privind-o cu admiratie. A imbratisat-o, invartind-o in camera, apoi a sarutat-o lung.

 

 

Helău! Ce faceti? Bine? Paaai, am adus si eu next-ul, sper sa va placa si iertati-mi greselile de tastare. Nu am mai stat sa il corectez. 

Va iubesc mult de tot!:*