-Yoongi! am strigat la el. Am vrut să vină Jimin, nu tu! -Jimin are treabă. -Și ce treabă are? -Ăă...știi tu. Cred...Da, doarme. -Aia e treaba ta, nu a lui. Dumnezeule, ești imposibil! Nu eram revoltată sau sau ceva, dar știu că Jimin muncește la fel de mult ca și ceilalți membrii și nu doarme decât vreo trei ore. În ultima săptămână a slăbit trei kilograme, iar eu dacă vreau să slăbesc și 10 grame, pun la loc 10 kilograme de șuncă. -Ești prea...Nu știu cum să zic. -Știu, știu, merit să mă cerți. -Nu, nu asta. Meriți să îți stâlcesc fața aia. Dar după intru la pușcărie pentru hârțuire și mutilare și nu vreau. Nu te uita așa la mine, verzișor. Yoongi strâmbă din nas și își trase mai bine șapca pe cap. -Hai să mâncăm măcar, spuse și îmi întinse mâna. L-am luat de mână și am oftat. -Nu trebuia să se întâmple asta, i-am șoptit. -Nu strica momentul, se răsti el. Am comandat niste vafe cu sirop de ciocolată și niște budincă de vanilie, iar Yoongi doar luă o înghețată de mango și clătite cu ceai verde. -Îți plac dulciurile, remarcă el. -Atâta timp cât nu sunt banii mei, nu mă plâng sincer. Am luat din budincă și am întins lingurița spre el. -Uite. Și i-am băgat-o pe gât, fără să îi mai aud comentariile. -Vezi? Nu e rea. Și cu asta am mâncat în timp ce un Yoongi perplex rămăsese cu înghețată pe buze.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
