°Together°

Chapter 26

-Yoongi, am spus în timp ce l-am scuturat. Adică în timp ce i-am scuturat umărul.
Adormise pe canapea, cu un caiet în brațe și pixul în gură. Părul, de o culoare ștearsă, era răvășit pe pernă și mânecile de la cămașa albă cu dungi albastre erau desfăcute.
Era drăguț când dormea, dar nu cred că avea o poziție comodă, ținând cont că avea capul cam răsucit.
Deschise ochii și clipi buimac de câteva ori. Căscă scurt, iar caietul și pixul căzură pe podea cu zgomot înfundat.
-Cât e ceasul? întrebă somnoros și se ridică în șezut.
-E cam 6 seara. Șase și douăzeci.
-Am dormit mult?
-De la unu dormi. Încontinuu. Hai să mănânci ceva. Am gătit niște carne, iar Namjoon a adus niște plăcințele făcute de Jin. Sunt cu mere.
Yoongi se sprijină de mine și se ridică în timp ce își răvăși și mai tare părul.
-Aseară nu ai dormit deloc. A fost aprins becul toată noaptea și am auzit pianul.
-Aveam nevoie de inspirație. Și liniște. Încercăm să avem performanțe cât mai bune pentru fani și cei care ne sprijină.
-Dar nu trebuie să te forțezi, am adăugat în timp ce scoteam o farfurie din dulap.
Nu, nu eram acasă la Yoongi. Eram la mine. Venise aseară pe la zece noaptea cu pretextul că Taehyung tot încerca să facă rap și că îi distrugea psihicul.
-Uite, am început eu în timp ce îi aduceam un pahar cu lapte cald. Nu mănânci, nu dormi cât trebuie. Dacă vrei să performezi trebuie să și te odihnești.
-Dar și să muncești. Acum două zile am stat cu Hoseok și Jimin de am repetat coregrafia la "Fire" și cred că am și febră musculară.
-Dar ceilalți?
-Jungkook era în vizită la părinții lui, Jin era la tatăl lui, Taehyung fusese răcit din cauză că a făcut duș cu geamul deschis, iar RapMon lucra la ritmul unei melodii și nu vrea să fie deranjat.
Yoongi mâncă în liniște preț de câteva minute, iar apoi mă privi în ochi.
-Dar tu nu mănânci?
-Mai târziu, nu sunt flamandă. Am ciugulit dintr-un sendviș și jumătate de mango.
-Și tu ai slăbit.
-Eu muncesc, Yoongi. Uneori am și ture de noapte. Și nu apuc să dorm.
-Știi că te pot ajuta cu bani, începu el în timp ce pescui o plăcințică cu mere de pe platoul alb.
-Dar vreau să mă descurc singură.
-Când te-am cunoscut erai extrem de încăpățânată. Iar când am luat bilete la un film de Crăciun aproape că mi-ai scos ochii.
-Da, pentru că puteam să cumpăr și eu.
-De asta se numesc cadouri. Era un cadou.
-Nu prea am fost de acord cu astea, am murmurat în timp ce mă așezam la masă lângă el.
-Dar mi-ai acceptat hanoracul pe care scrie "Suga".
-Ai vrea să îți scot ochii și pentru el?
Începu să râdă și bău paharul cu lapte.
-Ar trebui să accepți când îți iau câte ceva.
-Cum a făcut Tae cu Hobi? Mai urmează să primesc niște papuci de la Gucci?
Se ridică și veni spre mine, punându-și bărbia pe capul meu.
-Dacă vrei, da.
-Deja am totul, am șoptit și l-am ciupit de obraz.