°Together°

Chapter 18

-Yoongi, du-mă la bucătărie.
Mă întind spre tipul ce mă privea somnoros și purta un tricou gri și pantaloni negri de pijama.
-Mișcă-te singură până acolo.
-Hai mă.
Și i-am pus piciorul pe spate, lovindu-l cu călcâiul în cap.
-Nu pot merge.
-Nici măcar nu am făcut ceva ca tu să nu te poți deplasa, comentă el în timp ce îmi dădu piciorul la o parte și mă dezveli.
-E frig! Dă aia înapoi! am strigat la el și am prins celălalt capăt al păturii.
-Dă drumul, sărăcie, am adăugat, iar el doar își îngustă ochii și chiar dădu drumul la pătură, încât am  venit pe spate, căzând din pat.
-Drăcia naibii, am șoptit și m-am ridicat morocănoasă de pe podea.
I-am ars un bobârnac în cap și am mers la bucătărie în timp ce căscam.
-Dimineața ești mereu îngrozitoare, spuse Yoongi în timp ce își dădu tricoul jos și luă altul negru din cuier.
-Iar tu mereu ești cu un cur în sus și unul în jos, i-am întors replica și l-am privit.
-De ce mereu ești așa cu mine?
-Eu? Tu de ce ești așa?
-Dar ce am? Nu de asta suntem împreună?
-Ba da, afirmă zâmbind și luă ceașca de pe masă.
-Ești dobitoc.
-Și tu ești cam guralivă. Vezi poate ți-o închid de tot.
-Obligă-mă.
-Să vezi ce poți face cu ea după, zâmbi el sugestiv.
Am luat o gură mare de apă și l-am scuipat cu ea în față.
-Uite asta poate face această gură.
Și am tulit-o din bucătărie ca să nu mi-o iau în freză.