Pas cu pas

26

- Pe internet circula zvonul ca va intalniti cu cineva, mai exact cu J-Hope. E adevarat?

- Huh?

- Fanii l-au vazut pe J-Hope ducandu-va la spital in seara accidentului apoi si-a anulat intreb programul cat timp ati fost in spital. Ba chiar un fan sustine ca v-a vazut tinandu-va de mana plimbandu-va pe culoarele spitalului, continua acecasi doamna

- Ei bine... incep eu gandindu-ma ce sa zic

Daca as nega agentia v-a confirma maine. Ce rost are sa mint? Plus ca J-Hope vrea ca lumea sa afle cat mai repede...

- Ei bine.. E adevarat, zic eu zambind stanjenit

Imediat dupa ce am raspuns la intrebare toti au inceput sa ridice mana avand noi intrebari insa se pare ca conferinta s-a terminat asa ca doamna manager mi-a aratat ca trebuie sa cobor de acolo. Asa am zis facut. M-am dus in culise si am inceput sa beau apa.

- Esti bine? ma intreba managerul

- Da, ii raspund eu dupa ce termin intreaga sticla de apa.

Eram in masina si ne indreptam spre agentie. Indata ajunsa in agentie am inceput sa il caut pe J-Hope.

Deodata o pereche de maini imi cuprinde talia de la spate. Ramasesem blocata.

- Wa~ Credeam ca nu vei mai venii~ zise J-Hope punandu-si barbia pe umarul meu

- Aish... rad eu. Ai apucat sa vezi conferinta? intreb eu intorcandu-ma cu fata la el

- Nu... Doar ce am ajuns si eu. Cum a fost? intreba el apucandu-ma de mana

- Ce zici sa ti-l arat? zic eu zambind apoi am mers impreuna in camera mea

Ne-am asezat pe marginea patului iar eu am cautat videoclipul intreg. Ne-am uitat fara sa zicem ceva pana cand intrebarea despre relatia noastra a fost pusa.

- Oh, tresare el. Chiar ca sunt rapizi, continua el razand apoi astepta sa vada ce voi zice

Imediat ce J-Hope imi aude raspunsul isi intoarce privirea spre mine privindu-ma in ochi. Eu sting telefonul apoi ma asez mai bine.

- Deci? M-am descurcat bine? il intreb eu privindu-l fix in ochi

- Am crezut ca nu vrei sa spui nimic pana cand subiectul despre incident v-a disparea, incepe el. Wa.... M-ai lasat fara cuvinte

- CEO avea sa zica maine, asa ca nu avea rost sa mint, zic eu zambindu-i

J-Hope s-a uitat la mine zambindu-mi apoi mi-a apucat ambele maini apoi a inceput sa le mangaie usor cu degetele mari. Ma uitam la el cum se uita zambind la mainile noastre. Avea un zambet asa dragut incat m-a facut si pe mine sa zambesc. M-am apropiat mai mult de el apoi i-am pus mana pe obraz.

- Multumesc, incep eu iar el isi ridica privirea. Nu am avut ocazia sa iti multumesc cum trebuie pentru tot ce ai facut pentru mine. Mi-ai fost mereu alaturi si m-ai incurajat. Nu stiu ce m-as fi facut fara tine

- Nu trebuie sa imi multumesti, zise el pucandu-si mana peste mana mea pe care o aveam pe obrazul lui. Voi fi mereu langa tine, zise el sincer apoi se se apropie si el de mine

Eu mi-am luat mana si am inceput sa ii zambesc larg. El si-a pus mana pe obrazul meu drept apoi imi zambii sincer. J-Hope se apropia mai mult pe fata mea. Inima incepe sa imi bata din ce in ce mai tare din cauza spatiului dintre noi ce usor-usor se facea inexistent. Am inchis ochii din insinct.