Convertită la islam!

21

- Toată lumea jos !!! aud un strigat surd în timp ce îmi deschideam ochii încet, încet . Era controlorul. Am ajuns la destinaţie. Mă ridic în picioare si mă uit pe geamul murdar al trenului. Gara de sud Teheran, scria pe panoul gării.

Mă dau jos încet din tren, împinsă şi călcată de oamenii care treceau pe lângă mine.

- Mai repede femeie! strigă un bărbat care era în spatele meu în persana. Mă uit la el , se uită la mine şi spune ceva ce eu nu înţelesesem şi mă împinge afară din tren.

Am căzut pe asfaltul arzător şi tot orezul s-a împrăştiat pe jos. M-am ridica să îl adun şi dintr-o dată o mulţime de oameni fug înspre mine şi strigă toţi într-un glas " Talibanii, talibanii, fugiti!"

Fără să ştiu ce să fac , m-am ridicat, lăsând resturile de orez pe jos. Am fugit împreună cu mulţimea de oameni, talibanii fiind în spatele nostru cu gipane şi cu arme în mână. Strigau si călcau toţi oamenii care le stăteau în cale.

Mă uitam în spate şi vedeam cum oamenii cădeau unul câte unul pe jos , se împiedicau sau îi lăsau puterile. Copiii plângeau şi erau lăsaţi în urmă, fiind calcati fără milă de gipurile imese ale talibanilor. Vedeam cum erau tot mai aproape de noi. Unul dintre ei şi-a scos arma şi a tras. A tras într-un om bătrân, care era la 200 de metrii de mine şi dintr-o dată auzeam de peste tot împuşcături, mirosul de praf de puşcă se simţea tot mai mult, iar oamenii urlau şi fugeau. Eram îngrozită, îmi era frică, tremuram, picioarele mă dureau, însă nu mă puteam opri, nu vroiam să mor. Ţineam ritmul cu ceilalţi oameni rămaşi în viaţă. Strageam din pumni, îmi închideam ochii şi fugeam cât de repede puteam eu.

- Intraţi toţi aici ! strigă un soldat îmbrăcat în uniformă kaki cu o.şapcă pe cap şi ţinea uşa de la gip deschisă. Dar gipul era prea mic

şi nu puteam intra toţi.

- Haideţi, unul câte unul! striga tot acelaşi soldat, în timp ce şoferul de la gip continua să conducă încet.

- Luaţi-mă şi pe mine ! strig eu văzând că gipul tot mai repede merge.

- Ia-mă de mâna ! strigă soldatul şi îmi întinde mâna, apoi întru în gip şi simţeam cum gipul accelerează.Mă uitam pe geamul din spate şi vedeam cum.oamenii lăsaţi în urmă fugeau după gipul nostru şi strigau , talibanii fiind după ei şi împuşcand unul câte unul, apoi dintr-o dată , nu îi mai zaream.

- Luaţi aici apă. ne spune soldatul care m-a ajutat să urc în gip.

Îi iau cana şi beau. Eram atât de obosită, respirăm greu şi mă dureau picioarele.