profesorul // zayn malik

14

—Îmi pare rău pentru că nu ai ajuns la petrecere.

    Mă joc cu mâncare în timp ce privirea mea devine din ce în ce mai neliniștită din cauza Domnului Malik. Nu știu de ce mă tot gândesc la el și la aceea privire a lui incredibil de tulburătoare. Trebuie să renunț la ideia că el este, oarecum, atrăgător și să încep să gândesc într-un mod rațional, mai precis, să accept realitatea.

—Nu trebuie să-ți pară rău, murmur, așa a fost să fie.

    Leyla aprobă din cap, oftând. Oarecum, îmi pare rău că nu am fost alături de ea la aceea petrecere, dar dacă Domnul Malik a apărut destul de neașteptat nu puteam să-l las pur și simplu acolo, totuși nu sunt needucată pentru a face asemenea lucruri.

—Mă gândeam că ar trebui să luăm o pauză de la învățat, nu prea ne face bine.

   Îmi măresc ochii la auzul acestor cuvinte, încercând să analizez aceste cuvinte care par greu de digerat pentru mine. Faptul că Leyla mi-a propus ceva foarte greu de realizat pentru mine mă face să cred că totul are un scop, iar al ei este unul destul de interesant pentru mine.

—Te gândeai pentru tine sau pentru mine?

Îmi ridic sprâncenele într-un mod curios, gustând din sucul de portocale.

—Pentru amândouă, rânjește, să fim serioși Adelin, nu prea cred că învățătura îți face bine, ba mai mult, te schimbă.

  Strâmb din nas. Cei drept, Leyla are dreptate în această privință, iar ceva îmi spune că nu despre învățătură este vorba defapt și de drept.

—Te referi la Domnul Malik? șoptesc, Leyla aprobând din cap. Eram sigură că nu putea să nu se abțină să nu-l aducă în discuție pe inegalabilul Zayn Malik.

—Am meditați cu el în seara asta, deci i-ați adio de la acest gând.

   Mă întorc cu cu privirea în partea dreaptă, închizându-mi ochii, acele imagini cu el și Domnișoara Blance invadându-mi mintea. Chiar  îmi este greu să accept acest joc pe care Domnul Malik îl joacă împotriva mea cu tactică și precizie, ca și cum ar ști că este prezent în mintea mea în fiecare oră a zilei.

—Desigur, am uitat de acest detaliu, dar totuși, nu este prea mult pentru tine? Adică lecți peste lecți, nu te-ai săturat să faci pe plac mereu?

  Mă încrunct. Unde vrea să ajungă mai exact cu acest discurs?

—Adelin, șoptește, cred că a venit ziua să uiți de acele reguli și să-ți trăiești viața...

***
Hey, vă mulțumesc că îmi citiți cartea :)
Totuși, am nevoie de o părere...