profesorul // zayn malik

41

  —La dracu'!

   Ochii mei se măresc considerabil, încercând să asimilez tot ce se întâmplă. Simt frică. Nu m-am gândit niciodată că o să am ocazia să descopăr această latură agresivă a bărbatului care mi-a furat inima. Știu că gestul lui Adam a declanșat gelozia cât și starea de spirit negativă în sufletul său distrus, iar acest lucru mă face să simt și mai multă vinovăție. Autorul  jocului copilăresc nu dă dovadă de prea multă rațiune și nici nu conștientizează că există totuși o limită.

   —Dacă credeți că aici e un loc al destrăbălări vă înșelați amarnic! Cât de lipsit de bun simț să faceți acest gest în fața unui profesor?!

    Observ cum zâmbetul lui Adam îi dispare când îi analizează toate cuvintele lui Zayn. Într-adevăr și pe mine mă sperie reacțiile lui din toate punctele de vedere, dar încrederea de sine a lui nu are puterea să dispară atât de repede. Încă un material  adăugat la teoriile mele legate de ura lui Adam față de Zayn.

   —Mă scuzați domnule Malik.

   Vocea răgușită a lui Adam se face auzită uitându-mă confuză la el. Comportamentul lui față de acum câteva minute este total diferit. Se pare că severitatea lui Zayn câștigă, ca întotdeauna, un mare respect de sine. Presupun că în mintea lui există din toată nervozitatea lui și o urmă de satisfacție. Domnul maniac al controlului.

    —În biroul directorului, spune sever către Adam, Și tu domnișoară Adelin avem ceva de discutat.

    Înghit în sec, încercând să-mi astâmpăr emoțiile. Chiar nu vreau să-mi imaginez ce va urma.

  —Am înțeles domnule Malik. O zi bună!

    Cu o ultimă privire sper mine, Adam se îndepărtează ușor, plecând din aria mea vizuală. Se pare că acum sunt singură în fața adevărului. Perspectiva lui Zayn față de mine cu siguranță s-a schimbat într-un mod drastic, iar acest lucru nu-mi poate aduce nicio speranță. Știu că nu va avea milă pentru fragila mea inimă și nu-l condam, merit toată suferința.

  —Zayn eu...

—Taci! vocea lui ridicată mă face să tresar, Nu vreau să aud niciun cuvânt din gura ta!
Ești o falsă care știe doar să-și bată joc!

—Termină! țip, apropiidu-mă de el.

—Eu să termin?! Tu măcar conștientizezi ce faci în acest moment?! De ce naibi ai acceptat să fi cu mine când mintea ta era la alt băiat?!

—Pentru că tot ce se întâmplă e o minciună!

 
   Trebuie să tac. Deja spun prea multe lucruri, iar acest lucru va afecta și mai tare situația.

—Tu ești în întregul sens o minciună! Te urăsc...