200 de zile

Fin

N/A: am decis să termin chestia asta mai repede :) aveam capitolele scrise şi am făcut un rezumat. scuza-ţi greşelile :)

Ziua 122.

America, America, America! Ce bine că am ajuns! Azi nişte colegi au venit să mă vadă, iar Philip a decis să stea cu mine, în casă, până în ziua în care o să dau colţul. Am început să fac glume de genu'  şi mama s-a supărat foarte tare. Dar colegii mei i-au spus că e bine să fiu veselă. Toţi mi-au spus că sunt puternică şi m-au întrebat de ce nu îmi e frică de moarte.

Mi-a fost frică de un singur lucru.

Philip închise jurnalul şi se gândi preţ de câteva minute la ultima propoziţie. Nimic. Olivia a fost o fată puternică şi nu avea de ce să se teme. Deschise din nou jurnalul şi continuă să citească.

Ziua 130

Timpul îmi e singurul duşman în momentul acesta. Nu este vorba despre boală sau poate da? 

Ziua 132

Ieri am fost la directorul teatrului şi l-am rugat să mă bage într-o piesă de teatru cu melodia pe care am compus-o. Îmi pare aşa de rău că Phil nu e aici să o asculte. A plecat în Amsterdam, apoi o să ne vedem în Paris. 

(n/a: nu ştiu să compun aşa că am ales o melodie la întâmplare)

But I can see the stars from America

I wonder, do you see them too?

So open your eyes and see

The way our horizons meet

And all of the lights will lead

Into the night with me

And I know these scars will bleed

But both of our hearts believe

All of these stars will guide us home

I can hear your heart on the radio beat

They're playing "Chasing Cars" and I thought of us

Back to the time you were lying next to me

I looked across and fell in love

So I took your hand

Back through lamp-lit streets and knew

Everything led back to you

So can you see the stars over Amsterdam?

Hear the song my heart is beating to

So open your eyes and see

The way our horizons meet

And all of the lights will leave

Into the night with me

And I know these scars will bleed

But both of our hearts believe

All of these stars will guide us home

And oh

And oh

And oh whoa

I can see the stars from America

Ziua 140.

Parisul se simte aşa de bine cu Phil alături de mine. Totul a început cu frica mea, după a intervenit iubirea.

Nopţi petrecute împreună : râzând, bârfind şi ceva ce nu mai contează. 

Îi era frică să se îndrăgostească de un băiat normal? "Nu poate fi asta!" îşi spuse Philip. Trebuie să mai fie alt ceva. 

Ziua 199

În seara asta e spectacolul şi abia aştept cânt în faţa publicului! Sper să iasă bine. 

Paginile scrise se terminară. 

-Apoi ai murit pe scenă. spuse privind luna. 

Din ziua în care a murit Olivia, Philip s-a dus în fiecare zi la mormântul ei. Cu câte un crin, floarea ei preferată. A plâns timp de 99 de zile în faţa pietrei de mormânt şi în ziua 100 a murit, chiar în faţa ei.