Hidden

Capitolul 3

CAPITOLUL 3

Trecuse jumătate de oră de când bătrâna plecase, dar Jason tot era agitat. Nu credea că îl cunoaște cineva pe aici. Singurul prieten și cel care-i știe numele ( înafară de cei zeci de mii de polițiști ) și cum arată, era Dean. Dar se pare că băbăciunea aceea știa mai multe, nici Dean nu știa de Alex. El era un secret ascuns, lăsat de mult în urmă. 

Charlie voia s-o întrebe pe doamna Downson cine sunt Jason și Alex și de ce la confundat pe Axel cu Jason. Poate semănau mult și doamna Downson, din cauza bătrâneții, i-a confundat. A oftat obosită și s-a uitat la ceasul de pe perete. Era de-abia ora cinci și ei îi era foame. Îi venise poftă de spaghete. 

Și-a întors privirea spre Axel care stătea pe jos, sprijinit cu capul de canapea, având picioarele întinse. Era foarte îngândurat. Charlie l-a strigat de trei ori, dar el nu ia răspuns. Charlotte și-a întins piciorul drept, lovindu-l în cap pe Axel. El a gemut și a frecat locul unde a fost lovit. 

— Ce este? a întrebat el, ridicând vocea. Charlie și-a dat ochii peste cap și și-a dus mâna la stomac începând să și-l mângâie. Și-a țuguit buzele și și-a întins ambele picioare, așezându-le peste umerii lui. Jason s-a încruntat la gestul ei și i-a dat picioarele jos, printr-un gest nu prea gentil. 

— Îmi este poftă de spaghete, și nu avem ce ne trebuie. Deci, haide să mergem la magazin. Și, au! a strigat ea, dându-i alt picior în cap. 

Când a auzit de spaghete, Jason și-a bulbucat ochii și s-a uitat cu o sclipire în ochi la șatenă. La naiba, adora spaghetele și sincer, nu mai mâncase de mult o mâncare comestibilă. Jason s-a ridicat de pe jos și s-a așezat lângă Charlie, pe canapea. A prins-o de brațe și a tras-o spre el, îmbrățișând-o. Charlotte și-a băgat capul în scorbura gâtului lui și i-a mușcat pielea domol, deoarece Axel o strângea tare. 

Jason a icnit încet. Se simțea bine și îi plăcea, dar nu voia să recunoască. Oh, nu! El este Jason McCann și niciodată n-o să recunoască un lucru care nu-i convenea. Era prea încăpățânat și modest. Fără să-și dea seama, a prins-o pe Charlie de cap îndemnând-o să muște acea porțiune de piele mai tare. 

Charlotte înțelesese ce își dorea Axel, așa că i-a făcut pe plac. Și-a afundat capul mult mai mult în scorbura lui și a început să roadă mai tare pielea fină, ca o veveriță înfometată. După un aproximativ un minut, Charlie s-a desprins de gâtul lui și s-a uitat la creația ei. 

Vedea o vânătaie mare de un mov foarte închis. S-a înroșit la față când își dăduse seama ce făcuse. Nu credea că ar fi în stare să facă asta vreodată. Unde s-a dus fata aceea inocentă?

— Deci, mergem? a întrebat Axel. 

Pe de altă parte, el nu era deloc jenat. Mai mult se bucura de timiditatea fetei. Jason a dat din cap și s-a ridicat de pe canapea, ajutând-o și pe Charlie. Axel a tras-o pe șatenă până la ușă și amândoi au început să se încalțe. 

— I-ați o gheacă pe tine, este frig afara, i-a spus Jason lui Charlie. Fata a dat din cap și și-a luat din cuier jacheta preferată. 

Au ieșit afară din apartament și Charlie s-a îndreptat spre lift, dar imediat, Jason a tras-o de mână, coborând pe scări. Au ieșit din bloc și s-au îndreptat spre supermarket-ul din apropierea lor. Au intrat în magazin, și pe neașteptate, Axel a prins-o de mână pe Charlie. Ea s-a înroșit. Era a doua oară pe ziua de azi când se înroșește din cauza lui. 

Axel a tras-o până la raftul în care erau spaghetele și s-a uitat la el derutat. Nu știa de care să ia. Erau prea multe, și toate de firme diferite. S-a uitat la Charlie, parcă transmițându-i că nu știa de care să ia. Charlotte și-a dat ochii peste cap și i-a pus mână pe piept, împingându-l în spate ca să poată să se uite la raft. A luat un pachet la nimereală și l-a aruncat în coș.