Hidden

Capitolul 13

CAPITOLUL 13

Charlie a apucat furculița și a înfipt-o în bucata de carne care era prăjită în exces. A băgat-o în gură, chinuindu-se s-o mestece, dar nu putea fiindcă era foarte tare. Axel stătea aplecat în mâini, peste masă, uitându-se la ea curios. Charlie a încercat să zâmbească, dar n-a putut. Voia să dea afară din gură bucățica aceea otrăvitoare. 

— Cum este? 

Vocea lui Jason era fină, el fiind sigur că i-a ieșit bună mâncarea. Și chiar a ieșit bună. Mai bună decât data trecută. Charlie s-a uitat la el, închizându-i gura din cauza privirii înfricoșătoare pe care i-o trimiseseră. Și-a lăsat privirea în jos și și-a țuguiat buzele, nervos. Măcar de data aceasta nu dăduse foc la casă, așa cum era să facă data trecută. 

Trecuse deja zece minute de când niciunul nu mai spunea nimic. Charlotte a renunțat la meniul pe care Jason îl făcuse și luase din frigider un iaurt cu miere și fibre. Începuse să-l mănânce cu repeziciune, bucurându-se de gustul bun al alimentului. 

Telefonul lui Jason începuse să sune. Șatenul s-a ridicat de la masă, uitându-se încruntat la ecranul telefonului. Dean nu-l mai sunase de mult, acum sigur era într-un mare bucluc de îl apela fix în momentul acesta. I-a refuzat apelul. Nu voia să vorbească cu el. 

Nici nu se întorsese bine, că telefonul lui începuse să sune din nou. A mârâit și a răspuns la apel. Charlie s-a uitat la el amuzată. Își rodea buza inferioare, zâmbind în timp ce se uita la Jason cum înjura la telefon. Își dăduse seama din prima că era Dean la telefon. Numai el - și ea - îl puteau enerva așa pe Axel. 

Jason a închis telefonul și s-a așezat la masă bosumflat și nervos. Charlie pufnește plictisită și se ridică de pe scaun, aruncând iaurtul pe jumătate plin. S-a șters pe mâini și l-a apucat pe Jason, ridicându-l de pe scaun. 

Șatenul a mârâit nervos și și-a tras brațul dintr-al ei. Charlotte și-a dat ochii peste cap, degetele ei lungi, împreunându-se cu degetele lui. Charlie concluzionă că avea palma transpirată, dar n-o deranja asta. 

— Ce vrei să faci, Charlie? 

Șatena a ridicat din umeri, amuzată. Chiar nu știa ce voia să facă, doar se plictisea. L-a tras pe Jason până la ușa apartamentului. I-a făcut semn să se încalțe. Jason s-a uitat la ea de parcă ar fi fost nebună, dar totuși se încălțase. 

Au ieși din casă. 

— Ai mașină, nu-i așa? a întrebat șatena. 

Jason a aprobat cu un clătinat din cap. 

— Vreau să mergem undeva, nu știu unde. M-am săturat de casa aceasta. 

Jason a prins-o de mână, oprind-o din mersul ei agitat. S-a uitat la ea cu o sprânceană ridicată și a pufnit ușor. Dar totuși știa locul perfect unde ar putea petrece câteva clipe liniștite. A tras-o pe Charlie până la mașină, făcându-i semn să urce în față. Fata l-a ascultat. 

* * *

Charlotte a ieșit din mașină, uitându-se minunată la peisajul din fața ei. Era un deal frumos, plin de iarbă, cu câteva flori. Charlie a râs bucuroasă, uitându-se la Jason. De unde știa el locul acesta așa de frumos? 

— Aici veneam de fiecare dată când mă plictiseam sau când eram nervos. Crede-mă, este cel mai frumos peisaj pe care îl știu și chiar te calmează când nu mai poți de nervi.

Jason a scos din portbagaj o pătură, așezând-o pe pământ. Charlie s-a așezat pe ea, lăsându-se pe spate și închizându-și ochii. Soarele o ardea, dar nu-i păsa, se simțea bine. L-a simțit pe Jason așezându-se și el lângă ea, dar nu-l băga în seamă. Se bucura auzind șuieratul vântului.