Jurnalul unui înger mort

Capitolul V

După ce am ieşit de la serviciu, m-am grăbit acasă ca să citesc continuarea povestirii din Jurnalul ei. Când m-am văzut acasă, nu am gătit nimic, am mâncat puţin de-aici şi de-acolo apoi m-am aşezat pe canapea şi am deschis jurnalul.

[25-08-2010] „Îmi amintesc acum, prima cina petrecută cu familia lui Richard. În timp ce bucătăreasa ne servea cina, Richard îmi povestea despre Anna care idee nu aveam la ce s-ar fi putut gândi în acel moment. Nu avea nici o expresie facială. Nu arăta nici surprindere, nici fericire şi nici dezgust sau cel puţin nici macar nu zâmbea. Eu încercam să-mi arăt simpatia printr-un zâmbet permanent. Din spusele lui Ricahrd am înţeles că peste 3 luni Anna împlineşte 18 ani, anul ăsta termină clasa a 12-a şi’apoi va pleca să înveţe in domeniul Dreptului. Se pare că e o fată înteligentă.

E la fel foarte frumoasă, simplitatea şi strălucirea ochilor îi redă inocenţă. Semănam cu ea când eram în şcoală. Surorii mele din şcoală ia plăcut să se machize şi să se îmbrace cât mai frumos, mai în modă, să fie cât mai elegantă, eu insă, îmi placea sa fiu cât mai simplă. Când am împlinit 19 ani Ada a tot insistat să mă producă şi intr-adevăr a făcut din mine o femeie frumoasă şi elegantă, nu mai paream o copilă. Îmi plăcuse şi de atunci sunt şi eu ca sora mea. Peste doi-trei ani la fel şi Anna se va schimba. Pe Daniel încă nu-l văzusem, întârziese. Când a intrat pe uşa, s-a repezit spre masă, ne-a salutat şi şi-a cerut scuze de întârziere.

-Unchiule ştii doar ce tranzit e pe stradă la ora asta. – A zis el în mod ironic.

- Sigur că ştiu. – Ia raspuns Richard îndoielnic.

- Deci, domnişoara e cuceritoarea inimii unchiului meu. - M-a înztrebat Daniel, ştiind deja răspunsul. Politicos, mi-a întis mâna pentru a obţine mână mea ca să mi-o sărute. Iam oferit-o sigur. Mi-a fost deajuns acel puţin timp ca să înţeleg că e un baiat îndrăzneţ şi şmecher. Pare-mi-se că cina a mers foarte bine. Mi-a zis Richard că trebuie să merg mai des la ei. Merge totul foarte bine, în casă ambientul s-a mai calmat puţin de la ultima ceartă, pasiunea între mine şi Richard e din ce în ce mai mare, probabil deja îl iubesc. ”

[19-09-2010] „A trecut în jur la o lună de când nu am mai scris nimic dragule. Timpul de vacanţă care-mi mai rămase îl ocupasem cu Richard apoi s-a început şcoala şi trebuia la fel sa-mi iau din timp pentru a învăţa. Merg la Richard acasă din ce în ce mai des. Iam câştigat puţin încrederea Annei şi ne împăcam bine. Pe Daniel, rareori îl văd acasă, de la facultate merge la sala de sport ori mai ştiu eu unde, seara se distrează pe la discoteci sau prin alte locuri asemănătoare cu prietenii şi iubitele sale.

Zic iubitele pentru că am înţeles încă cu două săptămâni în urmă ce fel de şmecher e el. S-a comemorat aniversarea spitalului unde lucrează mama şi Richard. La sărbătoare, Daniel a venit cu o domnişoară, a prezentat-o iubita lui, e o fată extrem de elegantă, are o mică carieră de model. Erau un cuplu destul de atrăgător, imi plăcuse.

După acea sărbătoare, eu şi Richard am decis să organizăm o cina în care să fie prezentă familia mea, cât şi a lui.

-Ar fi o idee bună dacă Daniel ar veni cu iubita lui. – Iam zis.

-Care iubită? – M-a întrebat, stăpânindu-şi zâmbetul.

E clar că la vârsta de 23 de ani, mulţi băieţi încă sare din floare în floare. Despre cina în familie, pot să zic ca s-a petrecut mai bine decât mi-am imaginat. Parinţii lui Richard sunt în vârstă deja şi sunt foarte drăguţi, i-au bucurat foarte mult faptul că fiul său şi-a găsit pe cineva care să-l facă fericit. M-au acceptat chiar dacă sunt mai tânără ca el, mi-au zis ca sunt foarte frumoasă şi inteligentă. Părinţii mei însă, înghiţeau în sec văzând fiica sa tânără şi frumoasă cu-n bărbat care a trait aproape jumate de viaţa.

Chiar dacă nu aveau plăcere de situaţia în care se aflau, s-au purtat foarte drăguţ şi politicos. Când iam invitat nu au vrut să vină, a trebuit să nu vorbesc cu ei două zile ca să-i conving. Richard a încercat să se apropie cât mai mult de ei.

-Ştiu că ficei dumneavoastre ia-ţi fi dorit un iubit tănâr şi frumos ca ea dar uneori ne îndrăgostim de cine ne aşteptăm cel mai puţin. Când am început să o ajut în stagiu, o consideram ca pe fiica mea insă nu ştiu de ce, cum şi când am inceput să o indrăgesc şi să văd în ea femeia care m-ar face fericit.

Nu ştiu cât timp o să fim împreună dar ceea ce depinde de mine, vă promit că o s-o protejez mereu şi nu o voi răni niciodată. – Încerca Richard să-mi convingă părinţii că e bună opţiune pentru mine.

Reuşise să câştige puţin din încrederea tatălui dar mama nici gând nu avea să-l ia în seama. Îmi tot repeta intruna că relaţia noastră nu aduce a bine. A doua zi de dimineaţă, Richard m-a sunat zicându-mi ca vrea să-mi vorbească ceva. Cand am eşit la poartă, el mă aştepta. M-a grăbit să mă sui în maşina şi am mers pe un munte.

Ne-am aşezat pe o piatră şi priveam oraşul. Era atât de frumos. Vedeam marea care-şi întindea nesfârşit albăstrimea, soarele se ridica încet în seninătatea adânc-albastră a cerului, florile îşi trezeau mirosul după somnul lung al nopţii, era linişte, era perfect.

-Vreau ca natura să fie martor la ceea ce-ţi voi spune. – Mi-a zâmbit agăţându-mi mâna. – Simt din tot adâncul că tu eşti persoana lângă care eu voi fi fericit tot restul vieţii, chiar dacă nu vei fi cum mine tot timpul ăsta. Emilia, Te iubesc. – A aranjat frumos cuvintele care m-au făcut să tremur. Nu ştiam ce să răspund. Probabil ştiam ce să raspund dar nu aveam curajul.

-Nu zi nimic. – Mi-a zis punându-mi arătătorul pe buze. – Ştiu că poate e prea devreme pentru a-ţi propune aşa ceva dar eu chiar îmi doresc ca tu să te muţi cu mine. Nu trebuie să-mi răspunzi acum, ai tot timpul ca să te gândeşti la propunerea mea. – Mi-a spus serios.

Intr-adevăr e o propunere serioasă. Vreau să traiesc cu el dar, e prea devreme, parinţii ce o să zică? Ce fac cu scoala?

Nu ştiu. Am nevoie de foarte mult timp pentru a lua o decizie”