Moartea,pernă confortabilă
De ce nu ești tu amabilă
Și nu scutești oamenii cu lumină
De al tău somn cu vină?
Mulți cască aproape morți
Pe drumuri negre fără hărți
Se împiedică de emoții
Și o fac pe vii
Dar si ei știu că e o minciună
Și parcă se roagă la lună
Să ia o pauză permanentă
De a vieții atitudine violentă
Îi dă le toți cu capul de pereți
Și îi numește beți
Se joacă cu ei,îi spânzură
Cu a ei ură...
Îi educă sau ii omoară?
Cadavrele zboară
Prin aer ca niște ciori
Ușori ca niște flori
Nuli și bipolari
Beți de emoții prea tari...
