Liniște.Mare.Tu poate ai vrea sa te numești element de vânt,însă ru te trag constant în marea mea ce ești chiar tu.De când te-am cunoscut; ai rămas o imagine întipărită în creierul meu,ceva ce face parte de mine,ceva ce mă mulțumește. Ceva ce mă face să mă simt altel.
Ti-ar plăcea să zbori printre nori;să fi iute și să treci prin viață degeaba.Crezi că ăsta e scopul tau.Iar eu ce fac?Eu te târăsc în marea mea înceată, desprinzandu-te de cer.Marea mea a fost mereu caldă.Marea mea.s-a format mereu când stăteam lângă tine și simțeam că ard.Un fruct al.pasiunii,o căldură plăcută ce te macină într-un mod ușor.Nu o sa te las să pleci.Am nevoie de un om.ca tine;cineva deosebit care să -mi spună în fiecare zi că mă iubește printr-o privire. Simt că pot să zbor cu tine,deși tu mi-ai tăiat aripile iar eu pe ale tale.
Vazduhul e departe de noi;de casa noastră mereu liniștită.Cerul e apa tulbure în care tu te-ai fi dus dacă nu te-aş fi apucat cu clestii mei.Aici e cald.Foarte cald.Sus esti doar lucid din cauza aerului rece.
