Nu m am gândit niciodată ca chiar o sa mor
Poate doar de al tău dor
Și îmi e tare frica sa nu pierd cursa cu moartea
Nici nu credeam ca viața e atât de grea
Și ma gândesc noapte de noapte
Când stelele îmi cânta in șoapte
Ca nu asta e soarta mea
Și ca pielea de fapt nu se rupea
De pe mine, plecând undeva departe
Și ca el nu va trebui sa ma ierte
Ca am mințit iar și iar
Lăsându-i acel gust amar
Pe care îl sinte mereu
Dar niciodată nu se gandeste ca i l am lăsat eu
Sper ca boala sa fie falsă
Iar dacă nu, din mine sa iasă
Sper ca tinerețea mea
Sa nu fie marcată de ea
In fiecare zi din viață
Fericirea mi-a fost doar o ață
Subțire
Însă niciodată nu dispare
Iar acum, viața mea se tine de aceasta
Și sunt sigura ca el nu ma va uita
M a iubit ca un copil mic
Mințit zilnic...
