Ganduri ascunse-Petrecerea

197 9 0
                                    

Partea 2o ♥

Apoi am pornit cu masina. Cand am ajuns la petrecere, toti am mers sa dansam. Erau multi oameni pe acolo.Ma simteam chiar bine, asta pana cand am inceput sa vad diverse persoane imbatanduse. Uneori chiar nu suport sa vad persoane betive. Apoi am vazut o alta persoana fugind la baie pentru ca ii era greata. Cu siguranta tot din cauza bauturii. Apoi mi-a sarit gandul la parintii mei si

 la faptul ca eu stau aici si ma distrez cand ei sunt acasa si se ingrijoreaza pentru mine. Toate gandurile astea m-au facut sa imi pierd toata pofta de petrecere. Mi-am luat geanta si am iesit afara pe o banca. Incepea sa imi fie frig, dar nu ma interesa pentru ca nu doream sa ma intorc inapoi. Dupa cam jumatate de ora, cineva s-a apropiat de mine. Era baiatul care a condus masina cu care am venit aici.Era inalt, cu parul de culoarea saten inchis spre brunet.
[Baiatul]:De ce stai aici afara? E frig.
[Eu]:Nu ma simt prea bine…oricum…nu conteaza…
[Baiatul]:Uite, Rebeca.(Si imi puse jacheta lui peste umerii mei). Sa nu crezi ca utilizez vechea modalitate de a impresiona o fata, doar ca mie chiar nu mi-e frig.
[Eu]:…Okey…mersi…
Apoi s-a asezat langa mine.
[Eu]: De unde stii cum ma cheama?
[Baiatul]:Mi-a spus Mihai.
[Eu]:Aha…pai si atunci nu crezi ca merit sa aflu si eu numele tau?
[Baiatul]: :)) Ba da. ;) Ma cheama Bogdan.
Atunci mi-am dat seama ca eu m-am mai intalnit cu el pentru ca Lya pomenise de un “Bogdan” care a participat cu ea si cu Mihai la vandalizarea salii de dans.
[Eu]:Esti sigur ca nu m-ai vazut niciodata pana acum?
[Bogdan]: Cred ca da? Unde sa te mai vad?
[Eu]: Stiu si eu…seara distrugerii salii de dans de la scoala “printeselor cu sclipici”?
[Bogdan]:Tu erai acea fata?
[Eu]:Yep.
[Bogdan]:Pff….imi cer scuze daca te-am speriat in acea seara.
[Eu]:Speriat? De abia am mai putut dormi in acea noapte!
[Bogdan]:Chiar imi cer scuze, doar ca noi credeam ca te-a trimis cineva care stie despre planurile noastre…
[Eu]:Pai cine sa stie?
[Bogdan]:Nu stiu. Dar trebuie sa fim precauti pentru ca niciodata nu se stie.
[Eu]:Inteleg…dar sa sti ca eu nu sunt de acord cu treaba asta. Adica daca voi continuati sa faceti acelasi lucru an de an e foarte clar ca nu se va indura deloc Cornelia sa va ofere sala.
[Bogdan]:Nu stiu…incercam sa ne exprimam si noi nemultumirea in felul nostru…
[Eu]:Mda…ciudat mod…
Bogdan tacu pentru cateva momente, parca avand ceva in gand, apoi imi spuse:
[Bogdan]:Imi place.
[Eu]:Iti place…ce?
[Bogdan]:Ca de abia ne-am cunoscut si totusi tu deja iti expui nemultumirile fata de ceea ce fac eu. Nu eziti din politete sau altceva .
[Eu]:Pai, imi place sa spun lucrurilor pe nume si sa nu ma ascund dupa deget ca nu are rost. E mai bine daca persoanele afla mereu parerea mea despre ele decat sa o fac pe la spate.
[Bogdan]:Foarte bine faci!
Apoi am continuat cu povestitul cam vreo doua ore. Zici ca nu ne puteam opri!Apoi, am plecat cu totii acasa.

Ganduri ascunseUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum