22 August 2014
Miezul nopţii e aproape, eu sunt aici, tu eşti departe,
Scriu şi stau, gândesc şi nu mă opresc,
Las oameni în urmă, fiindcă sunt doar o umbră,
Şi plec departe de lumea asta rea, şi mă duc lângă ea,
Ca doar ea, e inima mea, şi o vreme va fi aşa,
Dacă zâmbesc nu înseamnă că e pe bune, şi dacă plâng nu înseamnă că sunt rupt de lume,
Dacă iubesc nu înseamnă că am tot, dacă mă joc ajung sa pierd tot,
Uneori stau pe loc şi dispar în alt loc,
Gândul îmi vorbeşte, şi uneori îmi şopteşte, rime scrise pentru tine din inimă ştii bine,
Am ales sa scriu ca să fiu încă viu, dar uneori simt că nu mai pot să scriu şi să creez, mă simt ca un robot,
Un robot ce deţine sentimente, şi are un suflet pereche,
Inima nu arată ce simte, însă ştiu că ea nu minte,
Şi uneori te învaţă minte, mai ales când o persoană te minte,
Dacă alegi raţional cu sufletul, alege iraţional cu mintea,
Eu am o vorbă: "Dacă ai un vis fă-l realitate"
În final eu vă explic ceea ce simt, aleg sa nu vă mint şi să vă scriu ceea ce simt,
Chiar de mă mai lovesc de zid, eu am un ghid,
Care îmi arată calea în întuneric şi asta nu e din generic
