27 Septembrie 2014
Uneori sunt sătul de tot,
Încet, încet mă transform în robot,
Persoanele sunt dezamăgite şi dezamăgesc,
Câteodată sentimentul te iubesc, este luat de persoanele ce nu gândesc,
Atunci când totul merge bine,
Ea poate pleca de lângă tine,
Ascultă-mă bine, tot timpul când e prea frumos,
Ea şterge cu tine pe jos,
Uneori mai bine nu aş avea sentimente,
Pentru că printre sentimente apar şi regrete,
Încep să mă simt tot mai gol pe dinăuntru,
Şi am o uşă pe care nu pot să intru,
Parcă sunt un intrus în inima mea,
Ea nu mă mai vrea,
Îmi zice să o aduc pe ea aproape,
Şi aşa va uita de toate,
Dacă îmi vorbeşti urât şi mă ignori,
Niciodată cu mine nu vei ajunge în nori,
Încerc să-mi cer scuze, chiar de nu eu am greşit,
Eu vreau doar să mă simt iubit,
Şi nu uita, că dacă nu vorbeşti cu mine şi eşti rece,
Timpul la mine nu va trece,
Mă rup de lume şi aş vrea să plec departe,
Cu gândul deja sunt pe marte,
Acum dacă aş murii,
Poate cineva va regreta într-o zi,
Că nu mi-a spus exact ce simte,
Îmi spunea doar nişte cuvinte, care-mi rămâneau în minte,
Dacă nu te iartă când îţi ceri scuze,
Atunci doar pleacă, că ea oricum va avea zâmbetul pe buze,
Lasă lumea să vorbească,
Lasă inima să iubească,
Lasă gându' să gândească,
Şi nu lăsa pe nimeni să te rănească
