8 Septembrie 2014
Gândul meu pustiu,
Mă îndeamnă să mai scriu,
Versuri cu sange,
Dintr-o inimă ce plânge,
Aleg să o scot din piept,
Şi îi dau o şansă, că e drept,
Uneori sunt prea trist,
Dar alteori sunt un extremist,
Rup totul şi arunc sentimente în abis,
Pentru că acele sentimente de mult s-au stins,
Afară e noapte,
Grijile pleacă departe,
Şi le găsesc mult prea departe,
Uneori le găsesc scrise într-o carte,
Mintea visează la iubire,
Dar primeşte dezamăgire,
Am gânduri haine,
Pentru unii am fost doar un câine,
Nu mă pot opri din a scrie,
Aceste rânduri ce se numesc poezie,
Gândeşte, iubeşte, priveşte,
Cum dragostea iar se topeşte,
Ascultă inima că doar ea,
Nu te dezamăgeşte cum o face o stea,
Aprinde iubirea şi dă-i foc,
Că uneori e un simplu joc,
Sentimente făcut scrum,
Noi doi nu mai avem acelaşi drum,
E doar un zâmbet ce acum,
Mi-l propun pentru a te face fum,
Gândirea te desprinde de lumea lor,
Te pune în alt decor,
Ascultă luna cum vorbeşte,
Şi uită-te atent şi vezi că zâmbeşte,
A iubi este o capodoperă, însă a fi iubit merită toate aplauzele
